O delegaţie a ONU se află în România pentru a evalua condiţiile de detenţie din mai multe penitenciare şi centre de arest preventiv, ţara noastră fiind atenţionată de CEDO că riscă o decizie pilot pentru situaţia condiţiilor de detenţie, au spus presei surse oficiale.
Raluca Prună, ministrul Justiţiei, declara, in luna martie, că România ar putea fi obligată, printr-o decizie pilot, să plătească aproximativ 80 de milioane de euro pe an amenda pentru conditiile in care stau detinutii. “Pentru România, şi dacă nu vor fi 8 euro pe zi, şi dacă spunem 4 euro pe zi, din calculele pe care noi le-am făcut, funcţie de populaţia aflată în detenţie, în jur de 28.000 de persoane, în funcţie de pedepsele pe care le au de executat estimările noastre sunt tot cam aşa, în jur de 80 de milioane de euro ar avea statul român de plătit”, a declarat Raluca Prună, în faţa Comisiei de abuzuri din Camera Deputaţilor.Concluziile raportului avocatului poporului din decembrie 2015 sunt propunerea unor masuri de politică penală orientate spre aplicarea sancţiunilor necustodiale/alternative (amendă, muncă în folosul comunităţii, suspendareaexecutării pedepsei sub supraveghere) în locul detenţiei ca sancţiune de referinţă pentru anumite infracţiuni, în special în cazul faptelor săvârşite de infractori primari.
De asemenea opteaza pentru reevaluarea încadrărilor punitive, în funcţie de tabloul gradual cu măsuri alternative la pedeapsa închisorii.
Totodata considera ca este bine sa se initieze reglementarea, cel puţin cu caracter temporar a unei forme de acordare a liberării condiţionate, în sensul punerii în libertate a persoanelor deţinute aflate în executarea ultimilor trei ani din pedeapsa închisorii şi/sau reducerea la jumătate a pedepsei aplicate, faţă de două treimi în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, cum prevede legislaţia actuală şi respectiv două treimi faţă de trei pătrimi, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, cum prevede legislaţia actuală, sub condiţia plăţii de către persoanele condamnate a datoriilor către stat şi către partea civilă.
Se mai propune si reevaluarea dispoziţiilor legale referitoare la partea din durata pedepsei care este considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate şi/sau a instruirii şcolare şi formării profesionale.
De asemenea este bine sa se aiba in vedere graţierea persoanelor condamnate cu afecţiuni medicale incurabile, aflate în stadii terminale (neoplasm, HIV ş.a) precum si creşterea numărului de penitenciare cu regim semideschis şi deschis.Potrivit normelor CPT (The European Committee for the Prevention of Torture and Inhuman or Degrading Treatment or Punishment), investirea de sume considerabile in infrastructura penitenciarelor nu constituie o solutie.
