Guvernul Ponta a transmis un semnal important prin aprobarea proiectului de lege care reglementeaza conditiile exploatarii miniere de la Rosia Montana, insa acum ramane de vazut daca Parlamentul va dubla semnalul dat de Executiv si va deschide portile pentru relansarea mineritului in Romania.
Decizia Executivului este considerata un pas pentru alinierea României la schimbarea de perspectivă din plan european. Argumentele economice cântăresc greu, pentru că nu este vorba doar de banii investiţi de RMGC în proiectul de la Roşia Montană, ci este vorba despre o întreaga industrie care are nevoie de investiţii pentru a se relansa. Un calcul simplu arată că, dacă ar fi revigorate 30 de exploatări miniere importante din judeţe cu tradiţie, s-ar crea 100.000 de locuri de muncă. Asta pe langa miliardele de euro stranse la buget.
Solutii pentru relansarea economiei
Liderii europeni sunt convinsi că ieşirea din criză şi relansarea economică a Europei depinde şi de relansarea industriei, iar industria extractivă este una dintre cei mai importanţi piloni. Acum, ramane de vazut daca România urca în acest tren care înseamnă peste tot în Europa locuri de muncă şi fonduri importante la buget. Este din ce în ce mai presant ca şi România să atragă investitori care să asigure că mineritul se face modern, în condiţii de siguranţă şi eficienţă. Acesta ar fi unul dintre motivele pentru care guvernul Ponta a adoptat recent proiectul privind exploatarea de la Roşia Montană.
Europa mizeaza pe minerit
Dincolo de discuţiile politice, subiectul exploatării miniere de la Roşia Montană merită o dezbatere economică care să ţină cont de schimbarea de atitudini şi politici din ultimii ani de la nivelul Uniunii Europene. O analiză recentă a releva o schimbare de atitudine în ultimii patru ani la nivelul Uniunii Europene faţă de politicile din minerit, atât la nivelul elitelor, cât şi la nivelul opiniei publice în general. Presată de criza locurilor de muncă, dar şi de necesitatea de a nu mai depinde de materii prime pentru industrie, Europa a început să investească din ce în ce mai mult în minerit. State ca Suedia, Portugalia sau Spania şi-au modificat politicile guvernamentale pentru a încuraja mineritul. Portugalia şi-a modificat Codul Muncii pentru a simplifica procedurile de lucru în minerit, Suedia a scăzut taxele pe veniturile corporaţiilor de la 26% la 22.5% pentru a atrage investitori din zona industriei grele, cum este şi mineritul. Rezultatul a fost că noi exploatări de cupru, zinc sau nichel s-au deschis, cu investiţii totalizând miliarde de euro. Mai mult, companii care prelucrează minereul au investit şi au deschis noi uzine în zonele de lângă exploatările minere. De altfel, in iunie, Comisia Europeană a prezentat un plan extins pentru a revigora industria oţelului.
La noi, ca la nimeni!
În contextul economic actual, este greu de crezut că statul poate asigura resursele bugetare pentru astfel de investiţii. Rezultatul este că la noi mineritul se face în condiţii riscante şi cu eficienţă economică scăzută, în ciuda faptul că resursele pe care România le are ar putea să o transforme într-un jucător important în plan european.