Reforma lui Toader

Tudorel Toader si-a strans curajul in batista si a scos in sfarsit la lumina noile legi ale Justitiei. Desi modificarile sunt, la prima vedere, de bun simt si chiar pot duce la eliminarea abuzurilor comise de magistrati, ele au fost contestate de Opozitie si de facebook-isti pe motiv ca stirbesc independenta donei Justitia si o lasa la mana factorului politic. Sa nu uitam insa ca ultimii ani au demonstrat ca doamnei in cauza nu i-a fost prea bine nici sub conducerea magistratilor, dintre care destui concureaza cu politicienii in materie de bube in cap – respectiv probleme de coruptie si abuzuri. In plus, cand romanii au ales (prin vot direct si neprezentarea la urne) PSD-ul, trebuiau sa stie ca ii mandateaza practic pe social-democrati sa-si impuna viziunea asupra a tot ce misca in Romania, inclusiv asupra Justitiei.

Ca asa scrie la manualul democratiei – unul citit pe sarite de romanasii nostri, fie ca este vorba de oamenii de rand sau de demnitari. Dar asta-i tara si cu ea trebuie sa defilam. Revenind strict la proiectele de modificare prezentate ieri de ministrul Tudorel Toader, trebuie spus ca acestea vor fi trimise la CSM, pentru avizare, iar dupa aceea urmeaza aprobarea lor de catre Guvern si dezbaterea in Parlament. De abia atunci se va vedea cu adevarat ce se va alege de bunele intentii ale lui Toader si daca PSD va fi in stare sa-si duca pana la capat demersul de punere a Justitiei romanesti pe noi baze.

Numirile la DNA, DIICOT si PG nu mai stau in pixul presedintelui

Imboldit de pesedisti, Toader si-a luat inima-n dintii si l-a scos pe presedintele tarii din ecuatia numirii sefilor Parchetului General, DNA si DIICOT. ”Procedura de numire la ministerul public (Parchet General, DNA, DIICOT) – sa decida sectia de procurori din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justitiei, pe baza unei proceduri transparente, publice. Ce apare modificat aici: faptul ca decide sectia pentru procurori, faptul ca propunerea vine de la ministrul Justitiei. MCV recomanda o procedura transparenta, neamestecul factorului politic. Se va spune, de ce presedintele ICCJ e numit de presedintele Republicii si procurorii sefi de CSM? Raspunsul deriva din statutul special: procurorii sunt subordonati ierarhic, judecatorii nu”, a detaliat Toader, adaugand si ca procurorii propusi trebuie sa aiba minumum 10 ani vechime in functia de procuror. Vestea buna pentru sefii PG, DNA si DIICOT (viitorii, nu si cei aflati astazi in functie) este ca mandatele le vor fi prelungite cu un an, de la 3 la 4. Lezat de eliminarea sa din procedurile de numire a sefilor PG, DNA si DIICOT, presedintele Klaus Iohannis a reactionat imediat catalogand propunerile lansate de Tudorel Toader drept ”un atac asupra statului de drept, independentei si bunei functionari a Justitiei, precum si impotriva luptei anticoruptie”, atac declansat taman intr-un moment favorabil Romaniei ”in planul relatiilor internationale, cu precadere in comunitatea europeana”. ”O parte din masurile anuntate incearca inducerea unei false probleme si acreditarea ideii ca Presedintele Romaniei ar fi factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire in functii de conducere din cadrul sistemului judiciar. In realitate, rapoartele MCV, recomandarile atat ale Comisiei de la Venetia, cat si ale Consiliului consultativ al judecatorilor europeni il indica pe ministrul Justitiei drept elementul prin care se realizeaza influenta politicului in aceste proceduri”, a contraatacat Iohannis. Si tot el spune ca propunerile lui Toader sunt in contradictie cu angajamentele luate de Romania la intrarea in UE si ca nu vor face altceva decat ”sa mentina pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare si Verificare”.

Inspectia Judiciara, multumita de eliberarea din lesa CSM

Toader are in vedere scoaterea Inspectiei Judiciare de la CSM si trecerea ei in subordinea Ministerului Justitiei. ”In multe tari, Inspectia Judiciara este la ministerul Justitiei, respectand independenta si autonomia pe care o are. Nu intra sub coordonarea factorului politic. Eventual, exista si o solutie mai radicala, de autonomizare – o institutie separata a statului roman, dar nu coordonata de CSM. Daca avem in Romania 7000 de magistrati, avem 70 de membri la Inspectia Judiciara. Faceti proportia. Ei au un rol foarte important, iar aceasta competenta de a verifica activitatea magistratilor vine ca o alta forma de asigurare a independentei”, si-a motivat Toader propunerea, bine primita de altfel de membrii IJ: ”Apreciem intentia ministrului justitiei de a consolida independenta Inspectiei Judiciare fata de Consiliul Superior al Magistraturii. Aceste modificari sunt in acord cu pozitiile pe care Inspectia le-a avut in decursul timpului legate de necesitatea unei autonomii reale a Inspectiei Judiciare”.

O ”specialitate” DNA pentru magistrati

Daca tot sunt o categorie deosebita, corect este ca judecatorii si procurorii acuzati de abuzuri/infractiuni sa fie anchetati de o directie speciala care sa opereze pe langa DNA si DIICOT – sustine ministrul Tudorel Toader. “In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se infiinteaza o directie specializata avand competenta exclusiva de efectuare a urmaririi penale pentru faptele savarsite de catre judecatori si procurori, indiferent de natura si gravitatea acestora. Avem in vedere o asigurare a unei protectii si autonomii, sa spunem, a unor garantii fata de magistratii banuiti ca ar fi comis infractiuni”, a detaliat ministrul Justitiei noua favoare care li se face magistratilor. Iar favoarea va consta, cel mai probabil, in incercarea de etanseizare a datelor referitoare la magistratii care calca pe bec, in asa fel incat lumea sa afle despre ei doar in cazul in care dosarele ajung in instante.

Vechime mai mare pentru promovare si bani mai putini

Considerand ca actualele prevederi permit o promovare prea rapida a magistratilor, Tudorel Toader mareste perioada de vechime: ”Propunem majorarea vechimii necesare pentru promovare la 7 ani de activitate efectiva in functia de judecator pentru a promova. Aceeasi propunere se aplica si-n privinta procurorilor, sa aiba 7 ani de vechime efectiva in functia de procuror pentru a promova, respectiv opt ani in functia de procuror pentru a promova in functia de procuror la DIICOT si la DNA, 10 ani de vechime efectiva pentru a promova la Parchetul de pe langa Curtea de Apel, 15 ani pentru a promova la PICCJ, 18 ani pentru a promova judecator la ICCJ si cerinta de a fi fost judecator cel putin 3 ani la Curtea de Apel”. Toader nu s-a oprit insa aici ci a eliminat posibilitatea ca magistratii sa fie platiti ”pentru gradul pe care il au in sertar” si nu pentru functia pe care o indeplinesc. ”Nu este in regula ca un judecator sa fie la judecatorie, sa dea concurs pentru Curtea de Apel, sa ramana la judecatorie si sa ia salariu pentru Curtea de Apel. In tara sunt locuri libere la Curtea de Apel, sunt judecatori cu drag de Curte de Apel care lucreaza la judecatorie si nu vor sa mearga la Curtea de Apel din considerentele dansilor”, a justificat masura actualul ministru al Justitiei.

Reprofilarea, doar la inceput de cariera

Daca raman in forma prezentata ieri, modificarile aduse legii Justitiei vor permite trecerea unui judecator in randul procurorilor si invers doar in momentele de debut in cariera. „Mentinem posibilitatea ca un judecator sa treaca procuror si un procuror sa treaca judecator, dar nu oricum ci doar la inceput de cariera profesionala, cand inca asimilam, sa se poata, cu aprobarea CSM, dar numai la nivel de judecatorie”, a decretat Tudorel Toader.

Raspunderea magistratilor e si ea pe teava

Tudorel Toader a inlocuit sintagma la zi, ”statul se poate indrepta cu o actiune  in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii”, cu o alta formulare – ”statul se indreapta  cu actiune de despagubiri impotriva judecatorilor sau procurorilor care a savarsit eroarea eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii”, una de natura a obliga statul (care raspunde patrimonial conform legii pentru prejudiciile create de erorile judiciare) sa treaca imediat la recuperarea banilor de la magistratii vinovati. ”Am propus mai multe modificari de natura sa reaseze pozitia juridica pe care o au magistratii in raport cu legea si cu cetatenii. Judecatorii si procurorii raspund civil, disciplinar si penal in conditiile legii, e o chestiune de principiu”, sustine Tudorel Toader.