Ca presedintelui nu i-a placut castigul social democratilor la alegeri s-a vazut de la bun inceput. Inca de la numirea premierului a inceput sa strambe din nas, semn ca nu va renunta la razboiul inceput inca din prima zi de mandat. Ca atare, Sevil Shhaideh nu a intrat in topul preferintelor prezidentiale, din motive niciodata declarate. La a doua propunere, Klaus Iohannis a sters-o in weekend si, dintre sarmale si caltabosi, a dat un SMS laconic, sfidand o intreaga tara.
In loc sa intre in paine pana la sfarsitul lui 2016, Guvernul a trebuit sa-si amane timp de o luna toate planurile, inclusiv discutarea bugetului in Parlament. Cresterea salariului minim? Pensiile majorate? Banii alocati institutiilor? Mai rabdati o luna!
Rigoarea nemteasca, bat-o vina!
Acum, in sfarsit, bugetul pe 2017 este gata. Si ce daca? Nu are avizul CSAT, care, desi este consultativ, trebuie sa existe pentru a putea fi trimis la Parlament. Vineri, echipa lui Grindeanu a fost pusa in cea mai jenanta postura. Ministrilor li s-au lungit gaturile privind spre Cotroceni si asteptand sa se intruneasca CSAT, mai ales ca era timp berechet pentru asta. Intr-un final, de la Cotroceni se da semnalul ca abia marti, 31 ianuarie, Consiliul se va intruni. De ce asa de tarziu? Simplu! Pentru ca Iohannis a plecat in weekend, nu e limpede? Sigur ca nu este o alta sfidare, este doar dorinta de a arata Guvernului, pe care il uraste sincer, cine e jupanul. Doar naivii mai pot crede ca, macar in februarie, bugetul Romaniei va deveni operabil. Desi, teoretic, s-ar putea ca acesta sa functioneze in maximum 10-12 zile, lucrurile nu stau chiar asa. Rigurozitatea nemteasca ii va da peste mana lui Iohannis, impiedicandu-l sa dea avizul pe repede inainte. O rigurozitate de care face caz, dar care functioneaza numai cand are el chef. Ciudat, dar aceeasi rigurozitate nu l-a tras de maneca nici cand trebuia sa-si reprime sau macar sa-si cenzureze vizita neanuntata la Guvern si nici cand, in timpul dezastrului Ciolos, prin Ordonanta de urgenta (deci, se poate, nu?) au fost modificate 70 de articole din Codul de procedura penala fara dezbatere publica.
Ambitii pe seama romanilor
Chiar daca bugetul obtine avizul CSAT, in momentul in care legea ajunge la promulgare ii gaseste Iohannis o chichita pentru care sa o retrimita la Parlament. Asta, dupa calcule optimiste, ar insemna sfarsitul lui februarie, caci Iohannis stie sa faca zile fripte echipei Dragnea & Grindeanu tragand de fiecare zi si impingand termenele la maximum. Rediscutarea in Parlament mai necesita si ea cateva zile, dupa care legea se intoarce la Cotroceni, modificata sau nu. Iohannis ar avea la dispozitie alte 10 zile ca sa se pronunte, de care nu ma indoiesc ca va profita din plin, asteptand ultimul minut al termenului. Si mare trebuie sa fie minunea daca nu o trimite la Curtea Constitutionala pentru verificare. Iar aici mai dureaza vreo 10 zile pana la pronuntare. Si uite cum, in aprilie, pe la Paste, bugetul e bun de aplicat. Ca intre timp toate institutiile bugetare sunt blocate sau cheltuiesc numai in limitele prevazute de bugetul anterior, pe cine intereseaza? Ambitia Guvernului este de a demonstra ca poate administra bine tara. Ambitiile lui Iohannis sunt de a darama Guvernul asta, care nu-i place. Si ce daca Romania, intre timp, o ia la vale? Nu e treaba lui Iohannis sa opreasca alunecarile de teren, nu scrie in fisa postului. Treaba lui e sa plece la timp in weekend, cu o rigurozitate nemteasca.