Desigur, a asemui Catalonia cu Tinutul Secuiesc este una foarte fortata, dar, in esenta, vorbim despre avantajele si dezavantajele autonomiei locale. Ce se petrece acum in Spania ne spune ca, in final, nu e de bine, oricata toleranta si democratie ai vrea sa dovedesti ca ai.
Spania are mai multe „comunitati autonome”. Printre acestea, Catalonia (ca si Tara Bascilor) a militat intotdeauna pentru independenta. Pe parcursul sau istoric, „poporul catalan” a obtinut, pe rand, cam ce a vrut: o zi nationala, un imn, un steag si recunoasterea limbii catalane (desi 51 la suta din populatia acestei regiuni autonome vorbeste spaniola) si chiar guvern local, asta nu a fost niciodata de ajuns. Catalanii vor o tara numai al lor.
Ce vor cetatenii, sau ce vrea tara?
Toata nebunia a pornit de la dorinta catalanilor de a organiza un referendum (pe 1 octombrie) privind independenta presupusei lor tari. 
Ceea ce urma sa duca la ruperea Cataloniei de Spania, asa ca Justitia de la Madrid a declarat consultarea populara ca fiind ilegala. Imediat, in ideea de a prezerva intergritatea tarii, Guvernul a initiat o serie de actiuni discutabile la nivelul dreptului international, dar justificate de termenul „siguranta nationala”. Astfel, 13 membri ai guvernului local au fost arestati in urma a 22 de perchezitii. De asemenea, Garda Civila a Spaniei a confiscat, ieri, mai multe milioane de buletine de vot care urmau sa fie folosite pentru referendumul separatist. Evident, aceste actiuni au avut urmari: mii de persoane s-au adunat in centrul Barcelonei pentru a protesta. „Guvernul a suspendat de facto autonomia Cataloniei si aplica de facto starea de urgenta”, a afirmat liderul catalan Carles Puigdemont, aflat si el in strada… Dar oare catalanilor le era asa de rau la umbra guvernului de la Madrid? Nici vorba, cine a fost prin Barcelona stie bine acest lucru.
Secuii, catalanii nostri
Situatia de la noi, vizavi de Tinutul Secuiesc, este radical diferita, mai ales din punct de vedere a evolutiei istorice. Dar, din punct de vedere al cerintelor si manifestarilor la nivel de cetatean ele nu se deosebesc atat de mult. Si secuii vor imn, steag si limba nationala, eventual un guvern local, lucruri pe care catalanii le aveau de mult. Si nu le-a fost de ajuns. Deci, daca guvernul de la Bucuresti le acorda, sa zicem, astfel de cadouri, sau drepturi, cum le spun ei, mai devreme sau mai tarziu se vor confrunta cu cerinta de baza: independenta. In cazul nostru: un ministat maghiar in mijlocul Romaniei, o absurditate geografico-statala cu mare potential ridicol. Dar, vorba aceea, daca asta vrea clientul… Deci, ar fi conducerea Romaniei gata sa faca ce a facut administratia de la Madrid, ca sa protejeze integritatea tarii? Si daca da, n-am fi noi lupii cei rai care ii opreseaza nemilos pe amaratii de porcusori secui? Sigur, da. Asa sunt catalogati si spaniolii. Si? Pana la urma, ce este mai presus, integritatea unui stat sau decizia unui nationalitati conlocuitoare? Si mai mult. Suntem noi gata sa hotaram care este binele cel adevarat?
Procurorii au ajuns sa ia hotarari politice in Europa
Perchezitiile comandate de guvernul de la Madrid si soldate cu arestarea a 13 inalti functionari ai guvernului local din Catalonia ilustreaza inca odata puterea procurorilor de a genera decizii politice in Europa. Ceea ce nu stim cat de democratic este, dar iata ca se intampla. Puterea procurorilor pe batranul continent este in plina urcare si consolidare. Un alt exemplu este cel al urcarii lui Macron pe tronul Frantei. Principalul eveniment care l-a descalificat pe inaintasul sau si principal contracandidat a fost anchetarea acestuia de procurori. Bref, Francois Hollande a fost acuzat ca a incercat sa foloseasca Ministerul de Interne in tentativa de a fi reales in 2017. Ca sa nu mai zicem ca l-au prins si cu amanta…