Istanbul: Vladimir Putin şi Recep Erdogan au inaugurat în mod oficial gazoductul Turk Stream, cel mai recent proiect al gigantului Gazprom trece pe sub Marea Neagră şi va permite Moscovei să-şi exporte gazul în Turcia dar şi în Europa, ocolind Ucraina.
Conducta construită în cinci ani are peste 900 km lungime şi leagă Anapa, în Rusia, de Kiyiköy, în Turcia (nord-vest). În total, se va transporta aproximativ 31,5 miliarde de metri cubi de gaz pompat în Rusia în fiecare an. “Este un eveniment istoric pentru relaţiile turco-ruse şi harta energetică regională” a declarat Erdogan. La rîndul său, Putin a asigurat că “parteneriatul dintre Rusia şi Turcia se consolidează în toate domeniile în pofida eforturilor celor care se opun”. S-a opus taman Donald Trump, la sfârşitul anului trecut, preşedintele american a anunţat că va impune sancţiuni companiilor implicate în implementarea proiectelor ruseşti pentru gazoductele North Stream II şi Turk Stream. TurkStream înlocuieşte South Stream, proiect la care ruşii au renunţat în 2014 – urma să permită furnizarea de gaze naturale ruseşti spre Bulgaria, Serbia şi Ungaria, via Marea Neagră. Noul gazoduct are, cum altfel, interese strategice, atât de bine orchestrate de liderul de la Kremlin. O operaţiune fină cu două avantaje. Putin ştie că producţia europeană de gaze naturale este minimă şi în scădere, cel rusesc este ieftin şi nimeni nu-l refuză. Intersele economice primează, iar Gazprom acoperă 35% din consumul european. Se ocoleşte şi Ucraina, instabilă şi ostilă Moscovei. Trei ţări mai sunt interesate de Turkish Stream – Serbia, Ungaria şi Bulgaria (total dependentă de gazul rusesc). Erdogan și Putin discută și se întâlnesc des, cooperând în industrii comerciale, energetice și de apărare, în timp ce se ocupă de negocieri cu privire la războiul civil din Siria și acum și în Libia – unde cei doi lideri susţin tabere diferite. Turcia susţine guvernul libian condus de Fayez al-Sarraj şi recunoscut de ONU, dar care se confruntă cu Armata Naţională Libiană (ANL), condusă de redutabilul mareşal Khalifa Haftar, sprijinit de Rusia, Franţa, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite.