Pușcăriile fierb. Deținuții o iau razna din cauza restricțiilor

Suspendarea drepturilor la vizite, la pachete și la muncă i-a adus pe deținuți în pragul disperării, iar incidentul de la Satu Mare, unde trei oameni au murit arși de vii, se poate repeta oricând. Restricțiile dure din pușcării vin pe fondul condițiilor grele din penitenciare, în care aerisirea temporară nu a rezolvat în niciun fel problema încăperilor înghesuite.

Situația este sub control, ne spun reprezentanții Penitenciarului Satu Mare, unde, în urmă cu aproape o lună, trei oameni au ars ca niște torțe în celulă. Incidentul, de o gravitate fără precedent, a avut loc pe fondul căderii psihice a unor deținuți, care au răbufnit în urma desființării drepturilor la vizite, la pachete și la muncă, în contextul pandemiei. ”Momentan, starea de spirit este foarte bună, situația este ținută sub control, iar cei șapte deținuți care au fost implicați în evenimentul din 18 martie și au scăpat cu viață au fost duși la penitenciarele Oradea și Gherla, penitenciare de maximă siguranță. Nu toate camerele de la Satu Mare au câte 10 deținuți, diferă de capacitatea de cazare și numărul de paturi. Am compensat restricțiile cu dreptul de a efectua convorbiri on-line și cu un meniu preferențial de Sărbătorile Pascale”, ne spune subinspectorul Renata Musta, purtător de cuvânt al Penitenciarului Satu Mare. În realitate însă deținuții nu sunt deloc calmi, imposibilitatea de a-și vedea familiile, de a primi pachete de acasă și de a evada dintre ziduri, pentru câteva ore, la muncă i-a prăbușit psihic. Și, cu toată siguranța afișată, polițiștii din închisori sunt în alertă maximă.

Sindicaliștii din penitenciare susțin că pușcăriile s-au mai aerisit puțin, însă cele mai multe dintre ele sunt construite înainte de 1989 cu celule și holuri foarte înguste. Despre extinderea clădirilor nu se poate vorbi prea mult, având în vedere că multe dintre ele se află chiar în centrele orașelor. Aerisirea relativă a camerelor în unele pușcării a fost și ea de scurtă durată, având în vedere desființarea recursului compensatoriu, apărut ca urmare a condamnărilor pe bandă rulantă obținute de statul român de la CEDO, pentru condiții inumane și pentru tortură. Mai mult, starea de urgență prelungită cu încă o lună se anunță a fi un dezastru pentru penitenciare, care se vor supraaglomera din nou pe fondul exploziei infracționalității din această perioadă.

Raport european: condiții degradante pentru deținuți

Raportul Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane (CPT), întocmit după inspecția din 2018 făcută în închisorile românești, a fost unul dezastruos pentru țara noastră. ”Spațiul neîncăpător și precaritatea condiţiilor de trai din celule, combinate cu timpul insuficient petrecut în afara lor și lipsa activităților pot fi considerate tratament inuman și degradant. Am înregistrat un mare număr de acuzații de rele tratamente fizice asupra deținuților de către personalul închisorii, în special de către membrii forțelor speciale de intervenție, în penitenciarele din Aiud, Gherla, Iași și Galați. Situația era deosebit de alarmantă la penitenciarul Galați, unde exista un evident climat de teamă”, se arată în raportul CPT.

Raportul detaliază mai multe acuzații de rele tratamente fizice din partea personalului, inclusiv abuzuri sexuale și semnalizează preocupări serioase din cauza lipsei consemnări leziunilor de către serviciul medical și omisiunilor de a investiga acuzaţiile în mod efectiv. Totodată, condițiile materiale în toate închisorile vizitate erau în general precare (ex. pereți scorojiți, igrasie, acces insuficient la lumină naturală și ventilație inadecvată; anexele sanitare aveau adesea mucegai pe tavan și pereți, țevi ruginite și instalații defecte). În ce privește disciplina, CPT a criticat faptul că incidentele de autoagresiune și de tentativă de suicid sunt tratate ca abateri disciplinare, recomandând ca restricționarea vizitelor să nu fie folosită ca pedeapsă disciplinară.

Brățara electronică, o soluție?

Un proiect de lege al actualului ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, privind introducerea sistemului brățărilor electronice ca măsură pentru arestul în afara penitenciarelor, pare a fi o soluție de compromis care ar rezolva o parte importantă a problemelor penitenciarelor. Practicată de zeci de ani de țările din Europa, măsura brățării electronice pentru deținuții care nu reprezintă un pericol public, cu pedepse ușoare, care nu includ violuri, tâlhării, corupție și abuz în serviciu, ar putea să ducă la diminuarea condițiilor degradante din închisori. Potrivit proiectului de lege, dispozitivele electronice de monitorizare ar putea fi utilizate în cazuri de urmărire a executării măsurii controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune, urmărirea executării măsurii de arest la domiciliu, prevăzută deja în Codul de procedură penală, de aplicare a ordinului de protecție, precum și de urmărire a executării pedepsei închisorii în exteriorul penitenciarului.