La mai bine de două luni după ce au fost nevoiți să facă pasul în spate, social-democrații nu dau semne că ar fi înțeles ce s-a întâmplat cu ei. Dacă moțiunea de cenzură ar fi trecut cu un scor urât, la diferență zdrobitoare de voturi, letargia lor ar fi avut, probabil, o minimă explicație. Pare că nimeni nu sesizează că, în realitate, au pierdut guvernarea la mustață, deci nu sunt atât de proști pe cât insinuează Klaus Iohannis. Și nu liberalii i-au învins, ci clasica trădare și aranjamentele de culise, cu promisiuni de ministeriate și alte funcții grase pe care, acum, Ludovic Orban trebuie să le scoată pe tarabă.
Teoretic cel puțin, PSD ar fi trebuit să treacă în opoziție de a doua zi. Dar, după cum merg lucrurile, se vede că și-au luat vacanță și probabil abia prin primăvară își va aminti că, dacă mai vor la putere, trebuie să fie mai dinamici. Adică exact când o să fie prea târziu pentru a mai pune căruța pe roți. În timpul rămas până la alegerile locale abia dacă va avea timp să strige catalogul, darmite să dinamiteze actualul guvern cu o moțiune de cenzură. O moțiune pe care Marcel Ciolacu, președintele interimar, de fapt nici nu și-o dorește. Că amenință cu ea este altceva, căci nicăieri nu scrie că n-ai voie să scoți limba peste gard și să te strâmbi la adversari.
Selecția pe bază de „e de-al nostru”
Ciolacu nu este câtuși de puțin interesat de curățenia pe care trebuie să o facă în partid. De altfel, a spus-o cu gura lui că atât timp cât va deține conducerea provizorie nimeni nu va fi eliminat. Iar de aici e înțelege că parveniții politic și impostorii, înceții la minte și nechemații pot sta liniștiți, în virtutea blaturilor existente și consolidate în timp. Și se mai înțelege și că sistemul de cumetrie pe care este construit mai mult de jumătate din partid va funcționa nestingherit, promovând aceleași rebuturi ca și până acum. Și atunci, la ce revigorare se așteaptă?
Cum se poate remarca cel care are reale calități de lider dacă e la concurență cu șoferul președintelui Consiliului Județean? Cum să-și facă loc în față cel care e devotat și are idei noi, când e de preferat cumnatul sau nepoata nu știu cărui baron local, pe motiv că e de-al nostru? Cum să crești și să formezi o altă generație din moment ce toți cei din garda veche nici nu vor să audă de ea?
Proștii cu diplomă
Ai spune, la prima vedere, că Marcel Ciolacu este preocupat de organizare și eficiență. Realitatea, însă, arată altceva. Președintele interimar este preocupat de alegerile de la Congresul din februarie, dar într-o formulă abramburistică. El zice că e vorba de o selecție dură, dar de fapt este o coțcărie. Teoretic, oricine ar putea deveni președinte. Numai că Ciolacu vrea o selecție a CV-urilor în primul rând. E o altă șmecherie ieftină, știut fiind faptul că, de-a lungul timpului, facultățile din colțul străzii n-au eliberat diplome de absolvire decât celor care nu au vrut.
Că erau de la Științele despre Lume sau de la Ingineria Așchierii Luminoase nu conta, important era să se ajungă la un număr semnificativ de proști cu diplomă care să poată bate la poarta partidului, ca apoi partidul să se laude cu numărul imens de intelectuali.
El zice că nu
Nu este însă de ajuns. Marcel Ciolacu vrea să implementeze lucruri noi. O găselniță prin care cine vrea să candideze să vină și cu echipa, iar componența acesteia să nu mai poată fi modificată. Nu știu la ce ajută asta, dar miroase a făcătură al cărei sens îl vom descoperi, ca întotdeauna, prea târziu. Iar Ciolacu, de va fi să candideze, abia după ce vede ce echipe sunt și ce program politic au va lua o decizie. Până atunci, rămâne că nu este interesat de funcție. Marcel Ciolacu mai este preocupat și de niște vizite în filialele în care se poartă scandalul. Ceva-ceva îmi spune că nu va stinge niciun conflict, va mai da o funcție, va mai inventa alta, dar scandalurile nu le va stinge.
Fiecare după cât poate
Între timp, scena politică se agită și se tulbură tot mai tare. PSD nu vede sau nu are voie să vadă. Orban își face de cap, dar Ciolacu e procupat de mărunțișuri cu care să prostească alegătorii și simpatizanții PSD, cum, vezi Doamne, trebuie făcută ordine în partid întâi de toate. În loc să profite de momentele prielnice pentru a trimite PNL acolo unde îi este locul, printr-o moțiune de cenzură, liderul PSD emite filosofii ieftine pe Facebook și se crede, probabil, un soi de gânditor cu ștaif. Acum, că a absolvit o facultate în anul în care aceasta abia primea autorizația provizorie de funcționare, iar de restul mai mult academii de informații și alte sereisme, e altă poveste. Fiecare după cât poate și după cât au nevoie alții.