În ceea ce privește desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție poziția PSD este clară. Precizare: nu a tuturor social-democraților, căci sunt destui care mârâie pe la colțuri, ci doar a lui Marcel Ciolacu, președintele interimar al partidului. PSD nu merge pe linia unei opoziții dure, după cum s-a lăudat, ci se sucește după cum bate vântul. Dacă magistrații consultați de ministrul Cătălin Predoiu vor spune da, Secția trebuie desființată, ei vor vota în consecință. În opoziție fiind, „în consecință”, în situația aceasta, ar însemna împotrivă, însă Ciolacu, din atitudine, lasă să se înțeleagă că nu se va opune. Noroc cu același Predoiu care-l scoate din încurcătură și din capcanele periculoase ale limbii române, bătând mingea la perete.
În mod firesc, numai la simplul enunț al desființării Secției social-democrații ar fi trebuit să-și pună deja baioneta la armă și să ia poziție de atac. Însă Marcel Ciolacu a ieșit la rampă și le-a tăiat elanul, transmițându-i lui Ludovic Orban că poate sta liniștit, că PSD nu depune nicio moțiune până la alegerile locale. Păi asta și vor liberalii, o guvernare fără moțiuni.
Moțiune = minus guvernare
Vigilentul Ciolacu a găsit însă motive să discute despre depunerea unei moțiuni de cenzură. Anume, intenția PNL de a vinde CEC, precum și asumarea răspunderii pentru alegerea de primari în două tururi. Nu știu ce fel de politică a făcut liderul PSD până acum, poate n-a făcut deloc, dar o propoziție de la finalul luării lui de poziție aruncă logica în aer și dezvăluie nepriceperea. „Sperăm să putem propune și un alt guvern”. Nu, domnu’ Marcel, cu toată dragostea și aprecierea pentru umorul involuntar pe care îl aveți, cel mai bine este să nu propuneți un alt guvern. Îl dați jos pe ăsta de acum și gata, e de ajuns. Nu-i așa că e mișto? Ați fi unic în lume, Excelența Voastră Marcelină, dați un guvern jos și nu mai puneți altul în loc pentru că nu aveți cum. De intrat la guvernare uitați, PSD nu are nicio șansă. Deja sunt trei parlamentari mai puțin, față de puținii rămași. Mă refer la cei trei luați pe sus de mascați și care, din câte se pare, au toate șansele să petreacă vreme îndelungată în pușcărie.
Felul în care Marcel Ciolacu face socoteli politice este de-a dreptul bizar. E limpede că PSD nu are majoritate. Ca să riște vreo mișcare are nevoie de ajutorul Pro România și al formațiunii lui Kelemen Hunor. UDMR s-ar angrena în depunerea unei moțiuni de cenzură, pe motiv că nu agreează alegerea primarilor în două tururi, pentru care Orban vrea să-și asume răspunderea. Dar UDMR plus PSD tot nu pot realiza o majoritate confortabilă, care să-i scutească de surprize. Este nevoie și de Pro România pentru a ajunge la limita de 233 de voturi. Însă o colaborare cu Victor Ponta este foarte riscantă. Veșnic flămând și pus pe luate, Ponta nu va rata niciun moment în care să lovească PSD în moalele capului. E stilul lui, în fond. Ciolacu nu se întreabă de ce toate celelalte partide îl evită?
Rolul lui Orban
Să presupunem că se va ajunge la o moțiune de cenzură. Indiferent de rezultatul acesteia, avantajul va fi de partea lui Iohannis. Dacă moțiunea pică, liberalii își văd visul cu ochii, de a promova pachetul de legi pentru care le frige buza. Iar dacă moțiunea trece, cu atât mai bine. Abia se face mai ușor primul pas gândit în laboratoarele de la Cotroceni. Pentru a se ajunge la alegeri anticipate este nevoie de două respingeri consecutive de premier. Dar până atunci, trebuie să cadă guvernul Orban. Deci , nimic mai ușor decât cu această moțiune pe care Marcel Ciolacu o flutură deja ca pe o victorie, dar fără să-i cunoască prețul. Este chiar o surpriză plăcută pentru Klaus Iohannis să vadă cum îl ajută PSD să-și împlinească dorințele. Începe să fie tot mai ușor de înțeles rolul lui Marcel Ciolacu în fruntea PSD. O victorie împotriva liberalilor înseamnă un ajutor dat lui Iohannis. Un eșec, după cum spuneam, înseamnă promovarea unor legi de care Orban este conștient că nu le poate promova pe ușa din dos, ci trebuie să le treacă prin Parlament. Că nu e constituțional să își asume răspunderea pe bugetul României nu mai contează, căci nu acesta este subiectul, nu asta este problema care l-ar frămâna pe Iohannis. Ca să ajungă la anticipate calcă în picioare orice Constituție. Cu o Constituție ferfeniță, violată precum bețiva satului, cu capul în gard, poate conduce România. Dar fără alegeri anticipate, pierde orice control și se poate aștepta la cele mai neplăcute surprize. Va fi Ludovic Orban sacrificat pentru interese majore, sintagmă atât de dragă lui Iohannis? Da, fără nicio îndoială, căci pentru asta a fost numit.
