Ma jur ca am vrut sa scriu un articol care sa musteasca de lucruri serioase, de probleme cu care Romania se confrunta, de analize grele privind evolutia politica si sociala, de ineficienta Parlamentului pe care nimeni nu mai stie de ce l-a votat si de critici zdravene la dansul limbo al Justitiei pe sub stacheta bunului-simt. Nu am avut bafta, caci de cateva zile Romania fie huiduie, fie pariaza pe Tudose ori pe Dragnea, desemnand un invingator iluzoriu.
Vorbe in doi peri, declaratii in limbaj dublu, demisii promise si care nu se vor materializa, coada la usa televiziunilor de casa pentru a spune, fiecare, ceva ce nu mai intereseaza pe nimeni de multa vreme, agitatie in esalonul doi pentru posibile mutari de scaune mai in fata sau mai la perete, cam asta este ce caracterizeaza ceea ce se intampla acum.
Ba pe-a ma-tii!
Guristii de partid s-au repezit sa scape pe piata vestea unei rupturi iminente in randurile social-democratilor, cu acelasi talent la vorbe cu care Mama Omida iti dezlega cununiile pe blat, desi nu erai casatorit. Premierul Tudose este de vina, picura otrava politica tabara lui Dragnea.
Ba nu, zic sustinatorii Guvernului, e numai mana lui Dragnea la mijloc. El este cel care i-a comandat lui Pieleanu sondajul ala gata masluit, din care sa rezulte ca increderea in echipa lui Mihai Tudose a cazut de la 40 la 27% intr-un timp record. Dragnea mai are putin si se jura ca nu, Tudose zice ca stie el ce stie. Romanii de rand se lanseaza si ei in supozitii si uita ca bancile isi fac de cap prin buzunarele lor, ca preturile explodeaza de parca ar calca pe un camp de mine si nu-si dau seama ca, in general, in manevrele astea ticaloase, interesele personale poarta numele numele de criza politica. Nu e nicio problema ca, in realitate, criza nu exista, important este sa fie pus in lumina cel care, vezi Doamne, o rezolva.
Ghid pentru pusul bomboanei pe coliva
Pe de alta parte, ca nu cumva sa ramana cu datorii neachitate, Tudose face si el un pas in fata si lasa sa se inteleaga ca o mica primenire in Guvern ar fi binevenita. Dam niste ministri afara, promovam altii, mai buni. Dar cei care urmeaza sa fie exmatriculati sunt oamenii de baza ai lui Liviu Dragnea. Rovana Plumb si Sevil Shhaideh vor ajunge in decor si, ca sa nu planga Tariceanu, tot acolo va fi parcat si Viorel Ilie. Sunt cei care, in viziunea Comisiei Europene, au calcat pe taramul penalului, asa ca, la revedere. Iar lor li s-ar adauga si Razvan Cuc, de la Transporturi, pentru ineficienta, dar si Ilan Laufer, de la IMM-uri, pentru o fascinanta inactivitate guvernamentala. Din momentul asta, tara a luat foc la doua capete, dupa cum sade bine oricarei crize. O criza in care premierul a ajuns la Cotroceni, ca sa-i arate lui Iohannis lista cu proscrisi, zic unii, timp in care altii sustin ca a fost semnalul prin care lui Dragnea i s-a aratat cat de usor i se poate pune bomboana pe coliva.
Basme cu bunastare
Pentru Mihai Tudose, retragerea nu ar fi o catastrofa. Detine suficiente resurse si poate activa nenumarate resorturi, cunoscute sau nu, prin care poate reveni in forta. Apoi, sa fim cinstiti, o remodelare a PSD cu el in frunte este vazuta ca fiind benefica. Partidul, dupa ce-si va spala rufele murdare, poate arunca laturile la canal, fara a mai fi nevoie sa le recicleze. Lui Dragnea, insa, o pierdere a partidei ii poate fi fatala. Sa schimbi doua guverne in aproape zece luni este o performanta cu care numai el s-ar putea lauda. Orizonturile lui devin tot mai inguste, iar drumul spre puscarie tot mai lin. De pierdut, doar romanii au ce pierde. Programul de guvernare a devenit deja maculatura. Pensiile sunt in faza de o sa vedem, din cand in cand resuscitate de o ministresa care nici ea nu pricepe prea multe. Siguranta sociala este de multa vreme utopie, iar bunastarea promisa – un basm in care nu mai crede nimeni.