Un japonez este condamnat la moarte pentru uciderea unui functionar. O prozatoare romanca ii ia apararea, scrie o carte, lanseaza o controversa. Amandoua, cartea si crima, s-au nascut din… dragoste pentru animale.
In 2008, un inalt oficial din Ministerul nipon al Sanatatii, responsabil de ecarisaj, si sotia sa erau ucisi prin injunghiere. O noua tentativa de omor se produce asupra sotiei unui alt oficial din acelasi minister.
Primele banuieli merg catre membrii sectei Aum. Urmeaza un autodenunt: numele criminalului este Takeshi Koizumi. Mobilul crimei? Razbunarea.
Cainele sau, Chiro, a fost ucis de serviciile de ecarisaj, fiind unul dintre sutele de mii de caini omorati anual in Japonia. Pedeapsa? Condamnarea lui Takeshi Koizumi la moarte prin spanzurare. Cum a justificat acesta asasinatele? “Eu sunt nevinovat. Ceea ce am ucis eu nu a fost un om, ci un balaur ce era, in fundul sufletului lui, monstruos.” Claudia Golea Sumiya, rezidenta in Japonia, afla despre aceasta istorie sangeroasa din presa. Ii scrie lui Takeshi Koizumi, aflat acum intr-un penitenciar de maxima securitate pana la executarea sentintei. Il viziteaza la inchisoare, iar din relatia de prietenie se naste un roman despre drama celui care si-a pierdut cel mai bun prieten, pe Chiro. “In numele cainelui” (Ed. Minerva) este o pledoarie pe care Claudia Golea Sumiya o face in favoarea lui Takeshi Koizumi. Iubitorii animalelor probabil ca ii vor da suta la suta dreptate in demersul ei. Ceilalti, vor fi revoltati.
Dincolo de controversele pe care Claudia Golea Sumiya este maestra in a le starni, cartea este o reusita. Realitatea pe care ea o traieste este mult mai imprevizibila decat fictiunea, iar scriitoarea stie ca trebuie doar s-o consemneze, fara artificii inutile.
Radu Lilea
