Proiectul pilot al Guvernului Dăncilă, prin care se acorda o masă caldă pentru fiecare dintre elevii a 50 de unități de învățământ din țară, va fi extins la alte 100 de școli. Actualul Executiv a constatat că programul a contribuit la reducerea semnificativă a abandonului școlar în zonele sărace, însă a decis să acopere și unități școlare ai căror elevi nu intră în categoria populației defavorizate.
Programul masă caldă pentru fiecare elev, cu un cost de 10 lei pe fiecare persoană, va fi extins la 100 de unități școlare. De data aceasta, Ministerul Educației vrea să studieze efectele unei alimentații echilibrate și sănătoase și asupra elevilor mai puțin defavorizați, jumătate din școli fiind din zonele urbane dezvoltate. ”Pentru realizarea unui studiu de impact referitor la motivarea pentru învățare și la creșterea eficienței efortului intelectual la vârste școlare diferite și în contexte de învățare diferite, printr-o alimentație echilibrată, se propune extinderea Programului pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din învăţământul preuniversitar de stat de la 50 la 100 de unități învăţământ. Cele 100 de unități învăţământ cu grade de complexitate și particularități educaționale diferite, propuse pentru a fi cuprinse în program sunt dispuse echilibrat la nivel național, în medii rezidențiale diverse – Urban (mare, mic, central, periferic)/ Rural (mare, mic, accesibil, greu accesibil, izolat), și vor avea statut de unități de învățământ pilot, conform prevederilor legale în vigoare, în care se va implementa programul. Prima categorie de unități de învățământ include unități de învățământ situate în medii geografice izolate/ greu accesibile – deltă, munte, câmpie (zonă depopulată/ zonă greu accesibilă din cauza condițiilor naturale), în medii sociale defavorizate (comunități cu grad mare de vulnerabilitate – populație rromă, copii cu părinți plecați la muncă în străinătate și supuși unor forme disimulate de abandon parental, copii supuși unor forme de abuz parental prin muncă, abandonul școlii, cutume și mentalități culturale restrictive, în defavoarea minorului etc.) în medii sociale cu grad ridicat de pauperitate. În cea de-a doua categorie, cu rol de motor de incluziune socială, sunt incluse în continuare liceele și colegiile pedagogice, unități de învățământ complexe, cu statut de centre de resurse educaționale, care reunesc elevi din toate ciclurile de învățământ, preșcolar – primar – gimnazial și liceal, având în vedere faptul că, prin structura lor, acestea au și școli de aplicație pentru practica pedagogică. Având în vedere specificul și finalitățile educaționale, aceste unități de învățământ complexe au și un procent ridicat de elevi proveniți din mediul rural, potențiali facilitatori pentru implementarea și diseminarea proiectului”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de Guvern inițiat de Ministerul Educației.
Creștere uriașă a frecvenței
Din statisticile realizate realizate prin intermediul rapoartelor finale, s-a observat o îmbunătățire considerabilă a frecvenței elevilor la cursuri, față de anii precedenți, astfel: dacă anterior implementării Programului în anul şcolar 2016-2017, s-a înregistrat o rată a abandonului şcolar de 6,1%, în urma derulării Programului-pilot, aceasta a scăzut la 4,3% , ajungând ca la finele anului şcolar 2017-2018, să fie de 1,3%, potrivit Ministerului Educației. Mai mult, în anul 2019, s-a constatat că programul a condus chiar la eradicarea fenomenului de abandon școlar, în unele unități de învățământ.
