Invocând o cercetare în domeniu, Ministerul Educației a atacat dur cadrele didactice, acuzate că pun accent pe descriptivism şi cantitativ în procesul de predare și învățare, fiind tributari ai unor clișeșe învechite. Profesorii sunt criticați și pentru că păstrează imaginea tradițională a cadrului didactic de autoritate științifică.
Profesorii trebuie să-și schimbe total modul de predare, este concluzia oficială a Ministerului Educației, care reiese din reperele pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului Național în România. ”Cercetarea în domeniul educației scoate în evidență faptul că profesorii, într-o proporție semnificativă, continuă să favorizeze mai curând strategii didactice tradiționale decât moderne şi sunt încă tributari unor clişee metodologice ce influențează negativ implementarea curriculumului național formulat ca intenție de centrare pe competențe: lectura stereotipă a programelor şcolare, redusă adesea doar la valorificarea conținuturilor, fără eforturi de personalizare a demersului didactic; considerarea manualului ca text sacrosanct, ca unică sursă de învățare, şi nu ca resursă didactică; utilizarea excesivă, la nivelul metodelor didactice, a exemplelor standard şi decontextualizate, neracordate la realitățile grupului de elevi; accent pe descriptivism şi cantitativ în predare-învățare, profesorii favorizând <<cunoaşterea despre>>, în locul cunoaşterii de tip procedural; considerarea examenelor ca reper fundamental în predare, fapt care determină un efect <<backwash>> la nivelul curriculumului predat; păstrarea imaginii tradiționale a magistrului (cadrului didactic) ca autoritate ştiințifică, elevului revenindu-i doar sarcina de a reproduce cunoaşterea care îi este transmisă în mod pasiv”, se arată în documentul Ministerului Educației.
Pregătirea continuă a cadrelor didactice, obligatorie
Formarea adecvată, inițială și continuă a profesorilor, cu efecte măsurabile asupra rezultatelor elevilor și resurse adecvate alocate fiecărei școli trebuie să fie obligatorie, susține Ministerul Educației. Noul Curriculum național din România urmărește ca fiecare copil din sistemul educațional să devină autonom în învățare, creativ și deschis spre învățarea de-a lungul întregii vieți, pentru a fi capabili să facă față cu succes provocărilor societății globale în continuă schimbare, economiei cunoașterii și dezvoltării durabile, încrezător în propriile forțe, capabil să comunice și să coopereze cu alții pentru a putea dezvolta relații armonioase în familie și societate. Totodată, potrivit Curriculumului Național, elevul trebuie învățat să fie angajat și responsabil, să-și asume conștient valori naționale și globale, să fie orientat spre succes și excelență în viața personală și în măsură să contribuie în mod eficient la dezvoltarea durabilă a societății, să fie informat, activ și proactiv, contribuind astfel în mod eficient la bunăstarea comunității și a națiunii.