Să lăsăm pentru moment bătălia internă pentru ciolan și să aruncăm un ochi peste Europa, acolo unde alegerile din această primăvară au cu adevărat o miză. Germania se pregătește să schimbe macazul, după 70 de ani de domnie creștin-democrată, și deja sunt trâmbițe ale unei victorii a social-democraților. În Israel, pe de altă parte, Benjamin Netanyahu încă nu a desfăcut cadoul primit de la Donald Trump – tot Ierusalimul și Cisiordania. Are emoții, căci soarta procesului său depinde în mare măsură de rezultatul scrutinului din 2 martie.
Cum va arăta Europa fără Angela Merkel, iată o întrebare pe care și-o pun toți analiștii politici, indiferent de simpatii. În ultimii 15 ani, soarta UE a depins de optica și mutările cancelarului neamț, însă acum chiar Germania pare a se primeni de o schimbare. Uniunea Creștin Democrată a dominat Bundestagul începând cu cel de-Al Doilea Război Mondial încoace, dar azi trece prin cea mai gravă criză din istorie. CDU nu are un lider vocal și, arată politologii, nici un succesor capabil să ducă mai departe moștenirea lăsată de Angela Merkel.
Annegret Kramp-Karrenbauer este președinte interimar, și-a dat demisia și vrea ca pe 25 aprilie să organizeze alegeri în cadrul unei congres extraordinar. Chiar dacă au încercat unii s-o promoveze în fruntea CDU, AKK n-are nicio șansă, cu tot sprijinul primit din partea elitelor din Grupul Bilderberg. Favoriți sunt patru politicieni – moderații Armin Laschet și Norbert Röttgen și radicalii Friedrich Merz și Jens Spahn. Ultimii doi militează pentru o distanțare categorică de politica centristă a cancelarului Angela Merkel și revenirea la ideologia de dreapta.
În frunte de rezultatele alegerilor din partidul Uniunea Creștin Democrată se va cunoaște și candidatul la „parlamentarele” din 2021. Asta, dacă Merkel își va duce mandatul la bun sfârșit și nu se va retrage din motive de sănătate, variantă tot mai des speculată în Germania. Duminică, în alegerile regionale din Hamburg, CDU a ieșit pe 3, cu 11,2% din voturi, după social-democrați (39%) și a Verzi (24%). Mulți spun că Uniunea Creștin Democrată plătește pentru erorile de strategie, vezi recesiunea economică în care a intat Germania de aproape un an și politica de imigrație declanșată de Merkel.
Dacă nu chiar mai importante, alegerile programate în acest weekend în Israel sunt așteptate cu larg interes de comunitatea internațională. Este a treia chemare la urne a cetățenilor, după ce nici Netanyahu, nici Benny Gantz n-au reușit să formeze o majoritate care să preia puterea în Knesset. Pentru premierul în exercițiu, scrutinul are o însemnătate și mai mare: la două săptămâni după vot se dă sentința în procesul care-l vizează și fără funcția de prim-ministru la purtător este greu de crezut că va scăpa de condamnare. Tocmai de aceea America nici nu i-a dat „verde” lui Netanyahu să aplice planul de pace propus de președintele Donald Trump – dacă pierde „Bibi” alegerile, „Întregitorul” Ierusalimului va fi Gantz!