Prima nesimtita pentru realizari mincinoase

Desi in raportul privind activitatea CFR SA in anul 2016 se recunoaste situatia dezastruoasa a infrastructurii caii ferate, fiind enumerate sute si sute de cazuri in care instalatiile de siguranta si control a traficului au perioada de viata depasita, iar pe toata lungimea caii ferate se inregistreaza 1.207 puncte periculoase, directorul general al companiei, Marius Chiper, si-a acordat anul trecut un bonus salarial in valoare de 529.000 lei. Ca membru al Consiliului de Administratie, el si-a votat acordarea a inca unei sume de circa 80.000 de lei. Asta peste salariul de 264.530 lei.

Performanta directorului Chiper, personaj uitat la conducerea CFR SA din guvernarea tehnocrata, este mai mult decat indoielnica. Desi nu s-a sfiit sa isi aprobe bonusul de manager de 529.000 de lei (peste 117.000 de euro), acelasi Marius Chiper recunoaste in raportul de activitate aferent anului 2016 existenta unor grave probleme ale infrastructurii feroviare ce pun in pericol zi de zi vietile calatorilor si ale mecanicilor.

Recunoaste dezastrul

Astfel, din totalul podurilor si podetelor administrate de CFR SA, 42% – adica 7.514, au durata normala de functionare expirata, iar 4.921 (28%) au durata de viata proiectata expirata.

Desi exista poduri si podete din structura metalica cu un tonaj total de 43.012 tone ce ar fi trebuit a fi trecute anul trecut printr-un program de revizie, acest lucru nu s-a intamplat. De ce? Simplu: pentru ca sunt stricate si drezinele cu care ar fi trebuit a fi realizata inspectia respectivelor poduri si podete metalice.

„In anul 2016 programul de revizie cu drezinele de inspectat poduri din dotarea companiei – doua drezine – nu a fost pus in aplicare deoarece reparatiile la care au fost supuse inca din anul 2015 nu au fost finalizate”, mentioneaza, nonsalant, Marius Chiper in raportul de activitate al CFR SA pentru anul 2016.

Din totalul de 1.207 puncte periculoase, doar 49 reparate

Pentru cei ce se intreaba de ce de la an la an trenurile circula cu o viteza tot mai mica, raspunsul il ofera tot managerul Chiper: „Pe intreaga retea sunt 1.207 puncte periculoase, din care 427 sunt de categoria I, iar dintre aceste 272 puncte periculoase sunt pe linii magistrale si principale. (…) Pe zona punctelor periculoase sunt introduse 146 limitari de viteza si 36 de restrictii de viteza”. Desi sunt 1.207 puncte periculoase, Chiper a avizat anul trecut efectuarea de lucrari la doar…49. Doar trebuia ca CFR SA sa raporteze la finalul anului realizarea unui profit, pentru ca managerul Chiper sa isi acorde prima de 529.000 lei. Acelasi manager ce nu se sfieste sa recunoasca faptul ca peste jumatate din tunelurile ce le are in administrare prezinta probleme: „Din numarul total de tuneluri pe linii de circulatie, peste 50% prezinta infiltratii la intrados, iar 25% necesita reparatii ca urmare a starii tehnice a zidariei de moloane, colmatarea sistemului de drenare, infiltratii majore care favorizeaza formarea sloiurilor pe timpul iernii cu afectarea gabaritului, dar si introducerea de restrictii de viteza”.

Mii de macazuri cu durata de functionare depasita

Situatia pare a fi si mai grava tocmai la instalatiile de siguranta si control a traficului. 83,05% din electromecanismele de macaz si sabot (din instalatiile de comanda a macazurilor) sunt cu durata de functionare depasita. Toate cele 60 de statii de centralizare electromecanica (cu 729 de macazuri) au si ele durata de functionare depasita. La fel si cele 161 de instalatii de asigurare cu incuietor cu chei si bloc (cu 1.530 de macazuri). Tot cu durata de functionare depasita sunt inca 1.521 de macazuri, 115 frane de cale, 34 de compresoare si 12 centrale hidraulice.

Ca efect direct al acestor grave deficiente de infrastructura, in anul 2016 romanii au avut marea placere de a circula pe calea ferata intretinuta de CFR SA cu o medie de 43,8 km/h. Adica de doua ori peste viteza medie a unui biciclist mediocru. Asta in timp ce  francezii circula cu trenuri TGV cu peste 200km/h. Lucrurile au fost si mai grave in privinta trenurilor de marfa, ce au circulat in 2016 cu o medie de … 15,88km/h.

Profit pentru prima directorului

Conform contractului de management, directorul Marius Chiper trebuie sa indeplineasca niste tinte de performanta pentru a putea fi premiat. Viteza de circulatie a trenurilor este una dintre aceste tinte. Cat timp trenurile de calatori abia s-au deplasat in 2016 cu o viteza medie de 43,8 km/h, iar trenurile de marfa cu 15,88 km/h, oare cum a putut Ministerul Transporturilor sa fie de acord sa ii ofere lui Chiper o prima de performanta de 529.000 lei?

Da, este adevarat, anul trecut CFR SA a realizat un profit net de 501 milioane lei, dar acesti bani ar fi trebuit mai degraba a fi folositi pentru schimbarea macazurilor ce pun in pericol vietile calatorilor. Sau pentru reabilitarea podurilor si podetelor ce stau sa se surpe sub greutatea trenurilor. Doar ca, in acest caz, fara raportarea unui profit discutabil, Marius Chiper nu ar mai fi putut sa isi incaseze prima de 529.000 lei luata ca manager si nici bonusul de circa 80.000 de lei incasat ca membru al Consiliului de Administratie.

In plus, cum poate o societate de stat precum CFR SA, ce are datorii istorice de peste 1,2 miliarde de lei, sa nu isi achite restentele, dar sa acorde bonusuri de performanta?

Prime si pentru CA

Desigur, nu doar Chiper este responsabil pentru aceasta situatie. Caci cot la cot cu el s-au mai imbuibat cu prime si colegii sai din Consiliul de Administratie. Pentru a putea primi si ei bonusuri de 440.000 lei, ceilalti patru membri ai CA a CFR SA au aprobat fara rezerve aberatiile managerului Chiper privind indeplinirea indicatorilor de performanta. Caci, desi a recunoscut el insusi ca in anul 2016 trenurile au circulat cu viteze medii de  43,8 km/h (cele de calatori), respectiv de  15,88km/h (trenurile de marfa), in acelasi raport de activitate el a sustinut ca viteza medie de circulatie pe calea ferata a fost de … 70,17km/h.