Institutul Național de Statistică a publicat, în sfârșit, indicatorii privind mișcarea naturală a populației pe lunile februarie și martie. Astfel, am putut afla că, în martie, prima lună de pandemie, numărul de decese la nivel național a scăzut față de aceeași perioadă a anului trecut.
În condițiile în care transparența comunicării autorităților a fost pur și simplu desființată odată cu decretarea stării de urgență, accesul la informații al mass-media a fost interzis. Mai mult, cadrele medicale au fost amenințate cu dosare penale pentru a fi împiedicate să dezvăluie informații despre orice era legat de pandemie. Atât presa, cât și populația au fost lăsate în întuneric, singura entitate autorizată să aprindă farul fiind acel dubios Grup de Comunicare Strategică. În toată această perioadă s-au născut, pe bună dreptate, suspiciuni și întrebări majore pe care autoritățile au refuzat să le clarifice. Numărul morților este real? Au murit de Covid sau din cauza bolilor grave de care sufereau? De ce s-au interzis autopsiile? Dacă pacientul a suferit un accident vascular cerebral la domiciliu și a intrat în comă, de ce a fost declarat mort Covid în aceeași zi? La toate aceste întrebări și încă sute de acest fel nimeni din Guvern nu a catadicsit să răspundă. Există însă o sursă de informare pe care nimeni nu o poate închide: Institutul Național de Statistică (INS). Cu o întârziere de o lună, INS a reușit să publice datele pe care le așteptam cu toții, cele privind mortalitatea generală a populației. De ce sunt atât de importante aceste date? Foarte simplu. Pentru că ele relevă dacă numărul românilor decedați a crescut față de aceeași perioadă a anului trecut. Din aceste date statistice putem deduce clar ce efecte a avut pandemia asupra populației, în afara prăbușirii economice și a arestului la domiciliu pe care l-au experimentat toți românii. Astfel, în martie, prima lună oficială a pandemiei din țara noastră, numărul deceselor a fost de 22.591, față de 22.889 în luna martie 2019. Dovadă a faptului că anul 2019 a fost unul în care accesul la sănătate și la medicamente a fost unul eficient este și scăderea cu peste 4.000 a numărului de decese în ianuarie și februarie 2020 față de aceeași perioadă a anului trecut. Revenind la luna martie a acestui an, trebuie spus că în acele zile, peste cazurile de Covid s-au suprapus și cele de gripă, care provocaseră deja câteva zeci de decese.
Bomba lui aprilie
Dacă pentru luna martie autoritățile, cu greu, vor putea invoca faptul că eram la începutul pandemiei (deși primul caz în România fusese înregistrat în februarie), în aprilie cifrele vor arunca totul în aer. Pentru că, dacă mortalitatea din aprilie va fi mai mică decât anul trecut, atunci pandemia-sperietoare se va dovedi a fi fost doar isterie și atât. Tocmai de aceea, pentru a mai atenua șocul, se lucrează intens la măsuri pentru creșterea numărului de decese. Printre acestea se numără interzicerea accesului în spitale a bolnavilor cronici și a celor care au diferite afecțiuni, care poate fi considerată un genocid. Bolile se agravează, iar oamenii ajung în spital prea târziu pentru a mai putea fi salvați. În al doilea rând, focarele care apar aproape zilnic în căminele de bătrâni, în condițiile în care s-a dispus izolarea totală a personalului din aceste centre, sunt mai mult decât suspecte. Un alt factor important este reprezentat de încercările, unele eșuate, altele, nu, de a transfera pacienți în stare gravă, dar și asimptomatici în zonele în care nivelul pandemiei care a speriat omenirea este sub nivelul unei gripe sezoniere, forțându-se, astfel, răspândirea virusului. Și, nu în ultimul rând, închiderea în case a oamenilor pentru o perioadă atât de lungă nu va face decât să le slăbească sistemul imunitar, avertizarea în acest sens venind de la reputați medici din toate colțurile lumii.