Presedintele Turciei a iesit intarit dupa esuarea loviturii de stat, prilej pentru a-si consolida imaginea internationala. Cu exceptia cazului in care se va lansa intr-o represiune oarba.
Recep Erdogan a promis, ieri, sa elimine ”virusul” factiunii din sanul statului turc, adresandu-se unei multimi de partizani, dupa esecul loviturii de stat condusa de o grupare de militari. ”Din pacate, acest virus s-a propagat in tot statul”, a lansat Erdogan, prezent la o ceremonie de comemorare a victimelor puciului, care a avut loc la moscheea Fatih din Istanbul.
Presedintele a facut noi apeluri catre populatie sa iasa in strada pentru a-si mentine atasamentul si sustinerea fata de regim.”Aceasta nu este o operatiune de 12 ore. Saptamana care vine este foarte importanta. Nu abandonati pietele, nu va relaxati’, a cerut Erdogan in fata multimii. Nu mai putin de 6000 de persoane au fost arestate pentru ”legaturi cu tentativa de lovitura de stast”, a informat postul tv NTV, citandu-l pe ministrul Justitiei, Bekir Bozdag, adaugand: ”curatenia continua”. 
Presedintele Barack Obama a facut un apel pentru ”respectarea statului de drept” de catre toate partile implicate, in timp ce seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov a subliniat, intr-o conferinta de presa comuna cu omologul sau american, ca ”problemele Turciei trebuie sa fie rezolvate cu respectarea Constitutiei. Ministrul francez de Externe, a precizat insa ca puciul esuat in Turcie ”nu este un cec in alb pentru Erdogan, statul de drept.
Mandate de arestare pentru judecatori si procurori
Pe numele a cel putin 140 de judecatori si procurori au primit mandate de arest, dupa evenimentele de vineri i sambata, aceste persoane fiind suspectate de implicare in puci. Guvernul anuntase deja arestarea a peste 3000 de soldati pentru presupusul lor rol in tentativa de rasturnare a regimului, soldata deocamdata cu 265 de morti in Ankara si in Istanbul. Pe de alta parte, 2745 din cei 15.000 de judecatori ai tarii au fost indepartati din functii. 34 de generali de diferite grade au fost arestati. 
Este vorba de figuri emblematice din cadrul armatei, precum Erdal Ozturk, comandantul armatei a treia si de Adem Huduti, comandantul armatei a doua. Un responsabil turc a indicat ca Ankara suspecteaza ca baza aeriana de la Incirlik, care a fost inchisa incepand de sambata, a fost utilizata pentru alimentarea avioanelor utilizate de catre pucisti vineri seara. Ieri, un inalt oficial al guvernului a declarat ca guvernul detine controlul pe cuprinsul tarii, cu toate ca mai exista ”grupuri ale pucistilor in afara Istanbului”, dar acestia nu mai reprezinta un ”risc”.
Rebelii, biciuiti de multime
Dupa esecul loviturii de stat, rebelii care au ocupat podul peste Bosfor au depus armele insa au fost capturati de manifestantii pro-Erdogan, care si-au scos curelele si au inceput sa-i biciuiasca pe militari. Potrivit AFP, lucrurile nu s-au oprit aici, fiind inregistrate si cazuri de linsaj.
Loviturile de stat din Turcia, in perioada 1960-2016
Evenimentele din 15 iulie nu sunt deloc o premiera in Turcia. Iata pe scurt o istorie a loviturilor de stat din aceasta tara in ultimii 50 de ani.
Prima lovitura de stat a avut loc in 2 mai 1960, fiind initiata de ofiteri si studenti au scolilor militare din Istanbul si Ankara. Mii de persoane au iesit in strada pentru a protesta contra regimului antidemocratic de atunci, dar nu au fost varsari de sange. Pucistii au stabilit un comitet de uniune nationala,condus de seful armatei terestre, Cernal Gursel. Trei fosti ministri, intre care premierul Adnan Menderes, au fost executati. A urmat apoi episodul 1971, cand armata a cerut guvernului sa restabileasca ordinea dupa luni de greve si confruntari de strada intre extrema stanga si cea dreapta. Cateva luni mai tarziu, premierul Suleyman Demirel este constrand sa demisioneze. O coalitie de politicieni conservatori si de tehnocrati, sub controlul militarilor, a fost desemnata pentru restabilirea ordinii. Legea martiala a fost stabilita in mai multe provincii, fiind ridicata abia in 1973. In 12 septembrie 1980, o lovitura de stat a generalului Kenan Evren a avut loc dupa noi confruntari de strada intre stanga si nationalisti. Parlamentul, partidele si sindicatele au fost dizolvate. Un Consiliu de securitate a preluat controlul tarii, Constitutia fiind suspendata si inlocuita cu una provizorie, care a oferti puteri cvasi nelimitate militarilor. In 18 junie 1997, premierul Necmettin Erbakan a demisionat sub presiunea armatei, mediilor de afaceri, justitiei si a unei parti a clasei politice. Opozitia vedea in persoana lui Erbakan o amenintare la adresa laicitatii. In 2013, toti participantii la aceasta lovitura de stat au fost adusi in fata justitiei.
Ponta ii denunta pe ”fascistii romani” anti Erdogan
”Daca urmariti putin cum a relatat presa si analistii inregimentati in „Sistemul de Propaganda” din Romania o sa remarcati ca erau de fapt sustinatori ai loviturii de stat din Turcia. si ca acum sunt foarte dezamagiti ca presedintele Erdogan nu a fost schimbat”, a scris Victor Ponta pe pagina sa Facebook.
Intr-un material virulent publicat pe Facebook, Victor Ponta afirma ca analisti si o parte din mass-media, ”ofiteri din zona publica romaneasca”, cred in ”institutii de forta militarizate (fiind ei insisi ofiteri sau colaboratori sub acoperire)”, si care ”ne explica mereu ca poporul turc greseste ca il sustine pe Erdogan si nu accepta sa ii spuna cineva (din tara sau din afara) pe cine sa aleaga Presedinte sau Prim Ministru”. ”Promotorii fascismului in societatea romaneasca nu se impiedica decat temporar de faptul ca liderii SUA s UE l-au sprijinit pe Presedintele legitim ales al Turciei”, a continuat Ponta. ”Ce blestem pe Romania sa cada sub puterea unei Secte mai obtuze decat talibanii si mai lipsita de scrupule decat ISIS”. Ponta a mai spus ca ”analisti politici seriosi” s-au lasat pacaliti de diversiunea lansata in Europa potrivit careia Erdogan si-a inscenat lovitura de stat, indicand ca Erdogan nu a dat bir cu fugitii.
Iohannis toaca iar vorbe
”Presedintele Romaniei a fost si este in contact permanent cu institutiile romane competente cu privire la situatia din Turcia inca de la inceputul evenimentelor”, se arata intr-uncomunicat al Administratiei Orezidentiale. ”Turcia este un partener strategic al Romaniei si aliat in cadrul NATO, iar stabilitatea tarii, pe baza respectarii democratiei si institutiilor democratic alese de poporul turc, este importanta pentru securitatea regionala, europeana si internationala.
Presedintele Klaus Iohannis isi exprima speranta ca ordinea publica va fi restabilita in cel mai scurt timp. Misiunea diplomatica si oficiile consulare ale Romaniei din Turcia sunt pregatite sa acorde toata asistenta necesara, in caz de nevoie, cetatenilor romani aflati in Turcia”.
Putin l-a alinat telefonic pe Erdogan
Puciul menit sa-l debarce din functie pe Recep Erdogan a dezghetat relatia acestuia cu omologul sau rus Vladimir Putin. Care, conform unui comunicat dat de Kremlin, l-a sunat, ieri dimineata, pe presedintele turc. In cursul convorbirii, Putin i-a prezentat liderului de la Ankara condoleante pentru pierderile de vieti omenesti inregistrate in timpul luptei contra pucistilor si si-a exprimat dorinta de revenire rapida a Turciei la ”ordinea constitutionala si la stabilitate”, dupa esuarea loviturii de stat. In plus, Vladimir Putin i-a cerut lui Recep Erdogan sa asigure securitatea turistilor rusi aflati in aceste zile in Turcia. Potrivit presei rusesti, presedintii Putin si Erdogan au discutat, ieri, si despre o posibila intalnire bilaterala, care ar putea avea loc chiar luna viitoare.
Inamicii Erdogan si Gulen se acuza reciproc de punerea la cale a puciului
Recep Erdogan cere Statelor Unite extradarea inamicului sau declarat, clericul musulman Fethullah Gulen (stabilit de mai multi ani in statul american Pennsylvania), pe care presedintele turc il acuza ca s-ar afla la originea recentei tentative de lovitura de stat.
”SUA, trebuie sa extradati aceasta persoana”, Aici, eu cer Americii, fac apel la presedinte (Barack Obama – n.r. ). Domnule presedinte, va spun, sa ne trimiteti sau ne predati aceasta persoana”, a cerut Erdogan in timpul unei manifestatii publice la care participau cateva mii dintre sustinatorii sai. Mai mult, Erdogan a adaugat si ca SUA, in calitatea sa de partener strategic al Turciei, trebuie sa dea raspuns afirmativ solicitarii de extradare a lui Fethullah Gulen. ”Turcia nu a respins niciodata vreo solicitare americana de extradare a teroristilor”, a conchis liderul de la Ankara. Semnificativ si chiar ingrijorator pentru viitorul relatiei dintre SUA si Turcia este faptul ca evenimentul a avut loc la cateva ore dupa ce premierul turc Binali Yildirim amenintase ca orice tara care il protejeaza sau sustine pe Fethullah Gulen ”nu este prieten al Turciei si va fi in razboi cu Turcia”.
Chiar completata cu aceasta amenintare voalata, solicitarea Ankarei nu a avut ecoul dorit, seful diplomatiei americane John Kerry solicitand la randul lui Turciei sa prezinte dovezi ale implicarii lui Fethullah Gulen. Mai mult, Kerry a insistat ca Turcia ”sa dea dovada de retinere si sa respecte regulile statului de drept” in timpul investigarii complotului. In cee ce-l priveste, Gulen nu numai ca a respins orice acuzatie, dar a si sugerat ca presedintele turc este cel care ar fi inscenat totul: ”Exista posibilitatea sa fie o lovitura de stat inscenata si ar putea avea ca scop noi acuzatii impotriva <<gulenistilor>>”. Varianta implicarii lui Erdogan este sustinuta si de consilierul lui Gulen, Alp Aslandogan. “Puciul pare sa fie prost planificat, foarte prost executat si totul pare sa evolueze in interesul lui Erdogan. Sunt multe semne de intrebare mari privind modul in care a fost executata (tentativa de lovitura de stat – n.r.), afirma acesta.
