Alegerile în general, iar alegerile locale și cele parlamentare în particular, nasc o serie întreagă de analize și dezbateri, stârnesc numeroase pasiuni și au în vedere interese politice și sociale, care implică ample categorii sociale. De cele mai multe ori, competitorii electorali încearcă să obțină avantaje electorale din însăși sistemul de alegere a uneia sau a alteia dintre funcțiile ce urmează să fie alese. În societatea românească a ultimilor ani a existat o dezbatere asupra modului de alegere a președintelui consiliului județean, dezbatere care a fost materializată chiar la nivelul unor acte normative care au prevăzut diferite tipuri de alegere a acestei demnități.
Autor: Cătălin Constantin Chiper Cursaru
În cadrul acestui demers, nu vom intra în analize care au în vedere obținerea unor răspunsuri la întrebări precum ”Cine este seful județului? Prefectul sau președintele consiliului județean? ”, întrebări care au un anumit ecou în viața socială și politică românească, ci vom încerca să analizăm pe scurt aspecte legate de modul de alegere a președintelui consiliului județean. Această analiză, este determinată de evoluțiile și discuțiile referitoare la acest subiect care au reapărut mai ales în contextul anului electoral 2020.
Așadar în acest în spațiul public se discută iarăși despre modul de alegere a președintelui consiliului județean (ales direct de cetățeni sau indirect de către membrii consiliului județean din rândul acestora), dar și a primarului (ales într-un singur tur de scrutin sau în două tururi).
Să vedem, în cazul președintelui consiliului județean, ce presupun cele două modalități de alegere.
Alegerea directă a președintelui de consiliu județean.
Această modalitate de alegere, presupune ca președintele de consiliu județean să fie ales de către cetățenii cu drept de vot din circumscripția electorală județeană. Pentru această funcție, pot depune candidaturi candidații independenți sau candidați susținuți de partidele politice. În aceeași zi în care sunt organizate alegeri pentru primari, consilii locale și consilii județene, se organizează alegeri și pentru președintele de consiliu județean. Este declarat ales președinte al consiliului județean, candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate la nivelul circumscripției electorale județene.
Alegerea indirectă a președintelui de consiliu județean
În cazul acestei modalități de alegere, cetățenii sunt de asemenea implicați. Astfel, alegerile locale se desfășoară în același mod, cu diferența esențială că cetățenii își vor alege primarul și consiliul local al localității, precum și membrii consiliului județean, fără a alege și președintele consiliului județean. Acesta urmează să fie ales ulterior, după validarea membrilor consiliului județean, a cărui componență politică a fost stabilită în cadrul alegerilor. Membrii acestuia, în baza negocierilor dintre grupurile politice, vor desemna președintele consiliului județean prin vot secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcție.
Iată așadar cele două modalități de alegere a președintelui consiliului județean. Dincolo de disputele și interesele de ordin politic, de părerile unora sau altora dintre liderii politici, este important să analizăm și acele aspecte de ordin constituțional care au stat la baza construcției sistemului administrativ românesc și de ce nu, a arhitecturii statale a României actuale.
Astfel, Constituția României din anul 1991, republicată, consacră câteva articole administrației publice locale, în cadrul secțiunii a 2 –a – Administraţia publică locală, din titlul Titlului III – Autoritățile publice.
În acest context, articolul 121 din Legea Fundamentală definește autoritățile locale și orășenești din România, după cum urmează ” Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii.”. Mai mult la același articol se arată că ”Consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe.”
În continuare la articolul 122 Legea fundamentală, definește consiliul județean ca fiind ”autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.” La alineatul 2 al articolului 122, Constituția precizează faptul că ”Consiliul judeţean este ales şi funcţionează în condiţiile legii.”
În continuarea acestei secțiuni a 2-a – Administraţia publică locală, Constituția României tratează la articolul 123 instituția prefectului.
Analiza acestei secțiuni a 2-a din titlul III – Autoritățile publice a Legii Fundamentale este nu numai importanță ci chiar esențială pentru ceea ce își propune demersul nostru.
Astfel, este foarte important să observam faptul că în cadrul acestei secțiuni care tratează administrația publică locală, nu este enumerat și nici definit ca atare președintele consiliului județean ca autoritate a administrației publice. Mai mult, nicăieri în textul constituțional nu este prevăzută această entitate. De altfel, nici nu ar fi avut cum să fie prevăzut, pentru că sediul materiei în ceea ce privește definirea acestei entități este chiar această secțiune referitoare la administrația publică locală
Analizând textul constituțional, observăm de asemenea faptul că legiuitorul constituant arată în mod expres faptul că, consiliile locale și primarii ca autorităţi ale administraţiei publice, sunt alese în condiţiile legii.
Observăm faptul că aceeași dispoziție expresă referitoare la alegere, se regăsește și la alineatul (2) al articolului 122, dispoziție referitoare la consiliul județean.
Concluzionând asupra acestei scurte analize asupra textului constituțional referitor la autoritățile administrației publice locale, constatăm următoarele:
1.Textul constituțional nu cuprinde nicio referire la entitatea cunoscută în administrația publică românească ca ”președinte al consiliului județean”. Nu numește și nu definește o astfel de entitate administrativă.
În aceste condiții putem afirma fără riscul de a greși faptul că președintele consiliului județean nu este autoritate a administrației publice locale din România.
- În cazul primarului, consiliului local și consiliului județean, recunoscute de Constituția României ca autorități ale administrației publice locale, legiuitorul constituțional prevede în mod expres faptul că acestea sunt ales în condițiile legii.
Așadar, actul normativ care reglementează modul de alegere a autorităților administrației publice locale se referă doar la alegerea primarilor, consiliilor locale și consiliilor județene, nu și la alegerea președintelui consiliului județean, aspect care trebuie tratat separat (de altfel așa și se și întâmplă în sistemul normativ românesc, alegerea președintelui consiliului județean fiind tratat nu în legea privind alegerea autorităților administrației publice locale ci în legislația privitoare la administrația publică din România).
3.Este foarte important să observăm faptul că textul constituțional face o distincție clară pe de o parte între primari și consilii locale ca autorităţi ale administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală și consilii județene ca autorități ale administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.
Aceste prevederi constituționale sunt extrem de importante prin prisma modului de organizare și funcționare, dar și a tipului de atribuții pe care le au fiecare dintre aceste autorități publice locale.
Mai mult, considerăm că întreaga legislație în materia administrației publice românești ar trebui să țină cont de aceste prevederi constituționale extrem de clare în viziunea noastră.
În virtutea celor prezentate se pune problema cum a apărut totuși în administrația românească această entitate numită ”președinte al consiliului județean”.
Funcționarea administrației publice de după momentul apariției Constituției României, a reclamat necesitatea existenței unei funcții executive care să conducă consiliul județean. Legislația în materia organizării și funcționării administrației publice românești a definit în dreptul acestei entități, o serie de atribuții a căror importanță au sporit pe măsură ce realitățile economice și sociale impuneau o mai mare implicare a autorității administrative județene în realizarea numeroaselor proiecte de dezvoltare județeană sau interjudețeană.
Din acest punct de vedere, evoluția președintelui de consiliu județean în arhitectura administrativă românească a copiat într-o forma sau alta statutul primarului.
Un exemplu în acest sens se regăsește în Legea nr. 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Astfel, prin acest normativ, la titlul III care viza modificarea și completarea Legii administraţiei publice locale 215/2001, se propune ca preşedintelui consiliului judeţean să i se aplică în mod corespunzător prevederile referitoare la durata mandatului primarului, la modalităţile de încetare de drept a mandatului primarului sau în urma unui referendum, la suspendarea mandatului primarului şi la exercitarea atribuţiilor sale, în caz de vacanţă a postului sau de suspendare. Era vorba despre introducerea unui nou articol 1021, în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001cu următorul cuprins: ” Preşedintelui consiliului judeţean i se aplică în mod corespunzător prevederile art. 69, art. 71 alin. (1), (2) şi (3) şi ale art. 72.”
În acest context, în ultimii ani, președintele consiliului județean a devenit o funcție extrem de importantă la nivel județean atât din punct de vedere administrativ, social, economic dar și politic.
Revenind la chestiunea modului de alegere a președintelui consiliului județean și pentru a concluziona, trebuie să avem în vedere pe de o parte dispozițiile constituționale aplicabile și despre care am făcut vorbire, iar pe de altă parte atribuțiile cuprinse în actele normative referitoare la organizarea administrației publice românești (Legea nr. 69/1991) privind administraţia publică locală, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, codul administrativ, Ordonanţă de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ).
În aceste condiții putem observa că alegerea președintelui consiliului județean trebuie să se realizeze în mod indirect de către membrii consiliului județean din rândul acestora.
Așa cum am arătat anterior, autoritatea administrației publice locală recunoscută și definită ca atare de Constituție este consiliul județean și nu președintele consiliului județean. Președintele consiliului județean este membru al acestei autorități publice deliberative ale cărei activități le conduce. Pe cale de consecință el trebuie ales și respectiv schimbat din funcție de către membrii acestuia, în condițiile impuse de lege.
Chiar dacă anumite atribuții care au fost date în sarcina președintelui consiliului județean, pot crea aparența că suntem în prezența unei autorități a administrației publice locale, textul constituțional este extrem de clar în a infirma acest fapt. Dezbaterile pe tema modului de alegere a președintelui consiliului județean au apărut strict dintr-un interes politic legat, în special, de atribuțiile crescânde ale acestuia la nivel județean.
Dincolo de aceste interese, trebuie să se aibă în vedere pentru viitor o mai mare stabilitate a legislației în materia alegerii președintelui consiliului județean. De altfel, acesta a fost ales în mod direct, (incorect din punct de vedere constituțional, spunem noi), doar cu ocazia alegerilor locale din anul 2012, în rest fiind ales de către membrii consiliului local din rândul acestora, soluție legislativă pe care o considerăm cea mai corectă și care ar trebui menținută ca atare.
