Presa ISIS nu e in criza

Publicata in mai multe limbi de circulatie internationala, Rumiyah, noua revista de propaganda a Statului Islamic, a aparut la o saptamana dupa anuntul mortii purtatorului de cuvant al organizatiei teroriste.

In timp ce  a suferit numeroase pierderi in Irak si in Siria, Daesh si-a dublat eforturile pentru relansarea propagandei dincolo de granitele ”califatului”. Ba fost capabil sa-si diversifice oferta print, cu o noua aparitie online, Rumiyah, publicata in engleza, rusa, afgana (pastuna) , turca, germana, franceza si chineza, principalele limbi vorbite de marea majoritate a jihadistilor straini inrolati in randurile organizatiei. In afara de un omagiu adus lui Abu Mohammed al-Adnani, purtatorul de cuvant al Daesh, ucis recent in Siria, Rumiyah (termenul arab pentru Roma, utilizat de jihadisti pentru a desemna Occidentul) le cere partizanilor ISIS sa lanseze noi atacuri impotriva occidentalilor, avertizandu-i totodata ca ”nimeni nu va fi in siguranta”. ISIS poseda deja publicatiile Dabiq (in engleza) si Dar el Islam (franceza, lansata la sfarsitul lui 2014). Ambele scrise de strainii care au plecat sa lupte alaturi de jihadisti.

Propaganda ca la carte

In propaganda Daesh, Dabiq si Dar el Islam au un loc aparte. La inceput, cand Daesh,  se chema inca SIIL, exista doar o celula de comunicare, denumita al-Furqan Media, care difuza propaganda in araba. Al-Furqan difuzeaza si astazi majoritatea ”continutului” Daesh. Foarte repede a aparut al-Hayat Media, o divizie de comunicare specializata in traducerea propagandei pentru combatantii straini, care publica astazi Dar el-Islam si Dabiq. In detaliu, Dabiq este mai consistent decat Dar el-Islam, prezentand mai multe ”exclusivitati”. ”Toti jihadistii pro-ISIS le citesc”, a declarat david Thomson, jurnalist Rfi specializat in jihad. ”Sunt vocile oficiale ale ISIS, tot ce este scris, este validat de inalta ierarhie a gruparii, nu este vorba de un mic grup de combatanti care sunt liberi sa scrie orice”.

Cine le scrie?

Dabiq si Dar el-Islam sunt pastise ale saptamanalelor occidentale, cu interviuri exclusive, rubrici diverse, reportaje foto etc. La inceput erau pline de greseli de ortografie care insa au disparut, ceea ce arata ca jihadistii au recurs treptat la profesionisti. De altfel, ”responsabilii media” ai ISIS sunt tratati ca emirii, au rang echivalent cu militarii de varf. Producatori, editori etc formeaza o clasa privilegiata, cu statut, salarii si conditii de trai mult peste combatantii obisnuiti. Potrivit unor experti, autorii Dar el-Islam sunt un grup de francezi bazati in Siria, care anima ramura franceza Al-Hayat. Au exista cazuri (britanicul John Cantlie) de jurnalisti care au fost ostatici ai ISIS si obligati sa scrie articole in Dabiq

Obiectiv principal: recrutarea.

Pentru aceasta, publicatiile Daesh tintesc tari ”strategice”: tarile francofone (Franta, Belgia, tari din Africa), Rusia, Turcia. Primele numere insistau asupra importantei ”hijra” (emigrarea spre pamantul islamului). Insa, propaganda ofera o a doua optiune afiliatilor: daca nu pot pleca pentru a se alatura ”califatului”, ei pot comite atentate in tarile lor, o optiune prezentata acerb de Dabiq si Dar el-Islam, cu rezultate, din pacate, terifiante, daca ne referim numai la atentatele din Paris de anul trecut.

Temele abordate

O tema  principala este, evident, evidentierea Statului Islamic, mergand pe ideea principala ca Daesh este o structura statala deplina, cu infrastructura, servicii publice, lideri. Copiii sunt in mod special scosi la inaintare. Totul pe fondul unor ademenitoare conditii de trai, in Mossul (Irak) sau Raqqa (Siria). O alta tema majora este exhibarea violentei. Nazistii sau comunistii, in general toate regimurile totalitare, cautau de regula sa disimuleze violenta. In propaganda ISIS, ea se afla pe primul loc: torturi, amputari de membre, decapitari, crucificari, totul justificat de ”texte” din Coran. O escaladare a cruzimii care raspunde exigentei de a se demarca intr-un univers mediatic mondializat.

Armaghedonul

Apocalipsa si profetii este o alta tema majora care abordeaza aspectul ”profetic” al ”califatului”. Ganduirea apocaliptica este centrala in propaganda ISIS. Asa cum a subliniat Jean Baudrillard (in ”Spiritul terorismului) terorismul deplaseaza razboiul pe un teren simbolic, pe ideea ca trebuie mai intai atacate simbolurile si mai apoi puterea propriu-zisa. Cultura simbolurilor, a esoterismului si profetiilor este omniprezenta. Este vorba de a arata ca stabilirea ”califatului” este o etapa in cadrul Apocalipsei si ca toti musulmanii trebuie sa participe. Insasi numele Dabiq vine de la un oras din nordul Siriei, unde, potrivit discursului islamic despre sfarsitul lumii, se va produce batalia finala a Apocalipsei. ISIS acorda o importanta cruciala orasului sirian, aflat in apropiere de Alep. Dupa ce l-au cucerit (nu fara dificultate), jihadistii au organizat celebrari masive, chiar daca campiile din Dabiq sunt inutile din punct de vedere strategic. Insa aici, spunea Profetul, armatele Romei (armatele crestine) isi vor instala taberele, iar armatele Islamului le vor infrunta in batalia finala a Armaghedonului, in viziunea jihadistilor.