Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIJJ) poate rămâne, susține actualul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, într-un memorandum aprobat de Guvern. Condiția propusă de acesta este însă regândirea radicală a modului de funcționare și organizare a Secției Speciale.
După ce toți liberali, în frunte cu Iohannis și Orban, au cerut desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, ministrul Cătălin Predoiu vine cu o variantă nuanțată: nu o desființăm, ci o remodelăm. Cum va face acest lucru, nimeni nu știe, însă chiar și ideea lansată în memorandumul cu tema ”Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea și funcționarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și propuneri” este mai mult decât răvășitoare. Memorandumul, aprobat în ședința de Guvern de săptămâna trecută, face o trecere în revistă a opiniilor diferitelor organisme internaționale privitoare la înființarea secției speciale. Una dintre aceasta este și cea a Comisiei de la Veneția (Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei ), care a recomandat României să reconsidere stabilirea unei structuri separate de parchet pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori, recurgerea la procurori specializați, însoțită de garanții procesuale efective, putând fi o soluție alternativă mai potrivită. ”În aceste împrejurări, cu toate că alegerea mijloacelor de combatere a infracționalității aparține legiuitorului național, temerile existente că noua structura va fi (încă) un instrument de intimidare și presiune la adresa judecătorilor și procurorilor – în special dacă este combinată cu alte noi măsuri preconizate în privința lor, cum sunt prevederile referitoare la răspunderea materială a magistraților – pot fi considerate legitime și nu ar trebui ignorate”, se mai arată în opinia formulată de Comisia de la Veneția.
GRECO recomandă reorganizarea
Memorandumul ministrului Justiției cuprinde și informații referitoare la constituirea unui grup de lucru intern la Ministerul Justiției care să centralizeze punctele de vedere ale instituțiilor relevante din sistem pe acest subiect și ale asociațiilor magistraților. ”În unele opinii se susține Recomandarea GRECO, solicitând-se desfiinţarea SIIJ sau, cel puţin reorganizarea acesteia, indicându-se, printre altele, că prin modul de organizare şi funcţionare a SIIJ s-a creat de facto o categorie de cetăţeni care beneficiază de imunitate de jurisdicţie penală totală, respectiv procurorii din cadrul SIIJ și că SIIJ se îndepărtează de la orice fel de control ierarhic, dar şi judecătoresc eficient – în cazul soluţiilor de clasare – fiind compusă dintr-un număr extrem de redus de procurori, care îşi pot da ei înşişi, reciproc, orice soluţie de clasare indiferent de situaţia de fapt sau de drept şi indiferent de ce abuz ar putea face, pornind de la premisa că instanţele judecătoreşti nu pot obliga să-şi trimită în judecată un coleg, membru al acestei secţii”, se precizează în memorandum. În alte opinii se susţine menținerea SIIJ în forma actuală, considerându-se că nu afectează independenţa justiţiei, invocându-se faptul că și Curtea Constituţională a României a stabilit conformitatea prevederilor legale privind înfiinţarea SIIJ cu legea fundamentală și că prin funcționarea Secției Speciale se asigură magistraţilor o protecţie adecvată împotriva presiunilor exercitate asupra lor. Totodată, din reglementarea legală a acestei secţii reiese cu claritate faptul că nu doar independenţa judecătorilor este asigurată, cât şi cea a procurorilor care funcţionează în cadrul său, care este mult mai mare decât cea a procurorilor de la toate celelalte parchete naţionale, fie ele specializate sau nu, se mai arată în Memorandum.