AcasăNewsPorosenko cere nave NATO in Marea Azov

Porosenko cere nave NATO in Marea Azov

Vedetele ucrainene se uita in zadar dupa ajutorul occidental

Presedintele ucrainean a facut un apel tarilor Aliantei Nord Atlantice, in special Germaniei, pentru a sustine militar Kievul, dupa cele mai grave incidente ruso-ucrainene de la anexarea Crimeii de catre Putin.

Vedetele ucrainene se uita in zadar dupa ajutorul occidental

”Germania este unul din cei mai apropiati aliati ai nostri si noi speram ca tarile din NATO sunt acum gata sa trimita nave in Marea Azov pentru a ajuta Ucraina si a-i asigura securitatea”, a declarat, ieri,  Petro Porosenko. Vladimir Putin ”nu vrea decat sa ocupe Marea Azov. Singurul limbaj pe care-l va intelege este unitatea lumii occidentale”, a adaugat Porosenko. ”Germania trebuie sa se intrebe: ce va face Putin in continuare daca nu-l vom opri?”, a avertizat presedintele ucrainean. Putin l-a acuzat pe Porosenko de organizarea unei ”provocari” in Marea Azov pentru a-si redobandi cota de popularitate, in apropierea alegerilor prezidentiale din Ucraina. ”Sa nu credeti minciunile lui Putin”, a replicat ieri Porosenko, subliniind ca Rusia a negat, in 2014, prezenta soldatilor rusi in Crimeea in timp ce anexa peninsula. „Putin vrea intoarcerea vechiului imperiu rus. Crimeea, Donbass, el vrea toata tara (Ucraina)”, a acuzat Petro Porosenko.

„Ca un tar , asa cum se crede, imperiul sau nu poate functiona fara Ucraina. Ne considera o colonie”, a adaugat presedintele ucrainean.

UE o freaca gazos

Curata naivitate, Petro Poroshenko a mai cerut Berlinului , cel mai mare importator de gaze din Rusia, sa opreasca constructia conductei de gaz Nord Stream 2 care va permite Rusiei sa isi dubleze livrarile de gaze catre Germania prin Marea Baltica fara a trece prin Ucraina. Uniunea Europeana s-a declarat ”extrem de preocupata” de cresterea tensiunilor ruso-ucrainene in Marea Azov dar nu prevede noi masuri pentru a sanctiona operatiunea militara rusa contra navelor ucrainene. Adoptarea de noi sanctiuni impotriva Rusiei trebuie deciza de cele 28 de state membre. Polonia, care a cunoscut pe pielea ei cizma sovietica, a sustinut impunerea de noi sanctiuni dar mai multe tari, in special Germania si Franta, au estimat ca este un demers ”prematur”. Asa ca ”UE continua sa urmareasca de aproape situatia si este determinata sa actioneze de-o maniera adecvata, in stransa coordonare cu partenerii internationali”, dupa cum stipuleaza o declaratie comuna.

Fotografie difuzata miercuri de presedintia ucraineana Porosenko se intretine cu tanchistii iar soldatii construiesc santuri de aparare

Cerandu-i lui Putin sa ”asigure libera trecere in stramtoarea Kerci, spre si din Marea Azov, conform dreptului international”. Duminica trecuta, s-a vazut cate parale da Putin pe dreptul international. Angela Merkel l-a acuzat pe Putin de escaladarea tensiunilor dar a estimat ca partea ucraineana trebuie „sa dea dovada de intelepciune, pentru ca nu vom putea solutiona problemele decat ramanand rationali si discutand unii cu altii”. „Nu poate exista o solutie militara la aceste confruntari”, subliniat cancelarul german. Ieri, Kremlinul a confirmat ca intalnirea Putin-Trump va avea totusi loc, la summit-ul G 20 din Argentina.

Mai bine sapi pe lung decat morminte

”Mai bine sapi o transee lunga de zece metri decat adanca de doi metri”, spun soldatii ucraineni referindu-se la adancimea unui mormant. Dupa decretarea legii martiale, soldatii ucraineni au inceput sa sape transee in ruinele satului Sirokin, in estul Ucrainei, la un kilometru de linia frontului, in bataia proiectilelor separatistilor prorusi din autoproclamata republica Donetk. La 800 de metri se afla Marea Azov, partajata intre Rusia si Ucraina. Urmare a incidentului de duminica, Porosenko a promulgat legea martiala in zece regiuni frontaliere si costiere ale Ucrainei, intre care regiunile apropiate de teritoriile controlate de separatisti si tarmurile Marii Azov.Chiar daca regiunea se afla in razboi din 2014, soldatii ucraineni spun ca intrarea in vigoare a legii martiale va implica o consolidare a pregatirii de lupta. In orasul portuar Mariupol, controlat de Kiev, locuitorii au manifestat pentru sustinerea marinarilor ucranieni arestati de rusi. Garzile de coasta din Mariupol, aflat pe litoralul Marii Azov, se afla cu tot efectivul in patrulari in larg. Nici o vedeta nu revine in port decat pentru a alimenta cu carburanti si cu hrana pentru echipaje.

Erdogan se vrea mediator

Liderul de la Ankara,  Recep Tayyip Erdogan, a anuntat ieri ca le-a propus Rusiei si Ucrainei rolul sau de mediator in conflictul dintre cele doua tari in Marea Azov. Erdogan a discutat miercuri

la telefon cu omologii sai rus si ucrainean,  indemnandu-i pe amandoi sa-si rezolve problemele „pe cale diplomatica”.
„Putem sa ne asumam aici un rol de mediator? Am vorbit despre asta cu ambele parti”, a declarat Erdogan in timpul unei conferinte de presa organizata  ieri la Istanbul, inainte de a se imbarca in avion pentru Argentina, unde un summit al G20 se va desfasura la sfarsit de saptamana. „In timpul discutiilor noastre, Putin si Porosenko ne-au transmis fiecare anumite cereri si noi vom transmite cererile (Ucrainei) lui Putin in timpul intrevederii pe care o vom avea in Argentina”, a dat asigurari Erdogan, adaugand ca el va aborda problema si cu presedintele american Donald Trump.

Putin, expert in destabilizare durabila

Arestand cu focuri de arma, duminica, in stramtoarea Kerci, trei nave ucrainene si facand 24 de prizonieri, Putin a reaprins un conflict care, dupa anexarea Crimeii, nu s-a stins niciodata. Momentul ales a fost cum nu se poate mai propice: interventia rusa in Siria nu mai este prioritata iar rusii il bombane pe Putin, cu ochii in portofelele din ce in ce mai goale. Putin revendica suveranitatea asupra Crimeii si deci si a apelor sale teritoriale, deci incidentul din stramtoarea Kerci este o provocare a  Kievului. In apropierea alegerilor prezidentiale, Petro Porpsenko este dat perdant, deci reaprinderea unui conflict cu Moscova ii este convenabil, desi stie ca tipatul sau ajunge degeaba la Bruxelles. Desi nu este o problema pentru Putin, dreptul international contrazice Moscova. Dupa anexarea Crimeii, Putin a construit un pod peste stramtoarea Kerci, controland apele de sub acest pod si obligand navele ucrainene sa ceara autorizatie de tranzit.In ciuda tratatulul bilateral din 2003 care specifica: stramtoarea este controlata in comun de autoritatile ruse si ucrainene. Comunitatea internationala nu a recunoscut anexarea Crimeii, deci cum sa recunoasca faptul ca navele ucrainene erau in ”ape teritoriale ruse”? Dar incidentul provocat de rusi nu este intamplator. Ucraina nu se afla numai in fata alegerilor prezidentiale, ci 2019 va fi anul de renegociere a contractelor gaziere cu Moscova, care se desfasoara pe o perioada de zece ani. Episodul de duminica se inscrie deci in destabilizarea durabila a Ucrainei facuta de Putin. Calculele liderului de la Kremlin sunt si de ordin politic, in momentul in care Occidentul este luat cu alte probleme, pe fondul unui haos in relatiile transatlantice ale Europei. La Berlin, ca si la Paris, reactia agresiunii ruse din Marea Azov a fost extrem de prudenta. Aceleasi capitale care, anterior, isi umflau muschii evocand, sa priceapa Moscova, ambitiile unei armate europene.

author avatar
Tudor Borcea
247 afisari
Zenville

Ultimele știri

proger