Contestarea amenzilor, sancțiunilor sau acțiunilor polițiștilor va fi aproape imposibilă. Deputații au introdus în Statutul Polițistului prezumția de legalitate pentru organele MAI, lăsând larg deschisă poarta către abuzuri.
Prezumția de legalitate sau, mai simplu spus, între un polițist și un cetățean, polițistul va avea întotdeauna dreptate, funcționează foarte bine și foarte corect în Germania, de exemplu. Evident, raportarea pare hilară, având în vedere că polițistul german, făcând abstracție de marja de eroare a laturii umane, este corectitudinea, intransigența și incoruptibilitatea întruchipate. În România însă mai este un foarte lung drum de parcurs până la asemenea performanțe. Motivarea deputaților în acordarea prezumției de legalitate este cea susținută și de polițiști: nevoia de autoritate. Am afirmat deschis întotdeauna că mai multă autoritate acordată polițistului înseamnă și mai multă siguranță pentru cetățean. Însă a sări peste mulți alți pași ai întăririi autorității direct la prezumția de legalitate mi se pare prea exagerat.
Și asta o arată tot ceea ce s-a întâmplat în ultimele 45 de zile, când prezumția de legalitate a fost instituită prin ordonanțe militare, iar polițiștii au reușit să-și dezamăgească până și susținătorii. Amenzile aplicate cu nemiluita și fără discernământ au făcut din polițiști cei mai urâți și cei mai înjurați indivizi din țară. Că s-a dispus sau nu vreun plan de amenzi are mai puțină importanță, oamenii legii puteau aplica empatia, tocmai de aceea nu au nicio scuză. Își dau sau nu seama, prin atitudinea lor de forță și nepăsare față de oamenii și-așa speriați de spectrul morții proclamat zi de zi la televizor, polițiștii au reușit în această perioadă să creeze o prăpastie uriașă între ei și cetățeni. Nenumăratele abuzuri asupra unor copii și asupra unor bătrâni, apărute în spațiul public, vor rămâne multă vreme în memoria colectivă. Iar percepția oamenilor nu va mai fi niciodată aceea că polițistul este cel care îi apără, ci aceea că polițistul este cel care le face rău.
Prezumția de nevinovăție, aproape anihilată
Prezumția de legalitate presupune în mod automat că toate acțiunile angajaților Ministerului Afacerilor Interne sunt în spiritul legii, că aceștia nu îți depășesc atribuțiile și nu fac abuz de putere. ”Exercițiul autorității publice presupune fermitate și i se aplică principiul prezumției de legalitate. Sunt prezumate a fi realizate în mod legal toate activitățile exercitate de un polițist în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu, precum și actele prin care acestea sunt constatate. Dovada contrară poate fi realizată doar prin administrarea probei cu martori sau înscrisuri ”, se arată în proiectul de lege al deputaților. În expunerea de motive a proiectului de act normativ se susține că prezumția de legalitate ar instaura un just echilibru pentru cei implicați în procesul de menținere a ordinii publice, persoanele nemaiputând astfel să conteste și să se manifeste în mod public sfidător și chiar să ultragieze, invocând presupuse nelegalități.
”Autoritatea acțiunilor polițiștilor este întărită și prin faptul că se evidențiază și statuează faptul că polițistul are un statut special datorită specificului muncii sale și a pericolului la care este supus el și familia sa, în acest sens acordându-i-se exercițiul autorității publice, care implică fermitate, care este evidențiat prin portul uniformei și armei”, se precizează în expunerea de motive a proiectului legislativ. Un just echilibru ar fi stabilit însă printr-o măsură simplă și cu implicații financiare reduse, aceea de a îi dota pe polițiști cu camere video body-cam, pentru că atunci prezumția de legalitate și prezumția de nevinovăție ar putea coexista, împiedicând, astfel, abuzurile.