O polițistă din municipiul Paşcani susţine că este cercetată disciplinar pentru că ar fi adus atingere imaginii instituţiei, după ce a publicat pe Facebook o poezie cu dedicație.
Andrada Voicu a descris în versuri dure furia pe care o resimte faţă de clasa politică.
Pentru a citi poezia, click aici: O polițistă, ATAC în versuri la adresa sistemului: Hai, deșteaptă-te, române; Că ne fură ăștia țara!”
După publicarea versurilor, Andrada a publicat un nou mesaj în care anunță că este cercetată disciplinar pentru că „a adus atingere imaginii instituției”.
Mesajul integral al polițistei:
„România asta a noastră, poate fi adusă pe linia de plutire, însă nu se vrea.
Exemplu: eu, un simplu agent de poliție, dacă muream anul trecut, era simplu. Îmi făcea mama pomenirea și mă duceam dracu’ în mormânt, cu toate gândurile și vorbele nerostite. Sistemul din care fac parte, al cărui principiu este transparența, secretizează absolut tot și îți pune pumnul în gură în momentul în care vrei să vorbești.
Din păcate, din cauza faptului că am scris niște adevăruri și am emis o opinie PE PAGINA MEA DE FACEBOOK, conducerea IPJ Iași a hotărât să mă cerceteze disciplinar. Că merit! Că sunt o nenorocită care a adus atingere imaginii instituției. PENTRU CĂ AM SCRIS NIȘTE ADEVĂRURI. Alooooo, gara!
Ăia care-s mână-n mână cu infractorii, nu aduc atingere imaginii instituției? Milițienii burtoși care s-au ajuns șefi de birouri și care au luat toată viața șpăgi de la oameni nu aduc atingere imaginii instituției? Dar ăia care se înrudesc între ei și se pun in funcții unii pe alții? Că așa merge treaba: nașul cu finul, unchiul cu nepotul, tatăl cu odrasla, etc, etc.
Concluzia: EU sunt cercetată pentru că relatez niște adevăruri și pentru că nu vreau să ascund gunoiul sub preș. Pentru că refuz să mă transform într-un papagal fără personalitate. Pentru că refuz să ling tălpi și să car cafele prin birouri, așa cum fac alți lingăi. Pentru că refuz să fim băgați cu toții în aceeași oală, fiindcă nu, nu toți polițiștii sunt la fel. Ba mai mult decât atât, o mulțime de polițiști sunt oameni faini, deschiși la minte, educați, curajoși, pregătiți dpdv profesional si cu mult bun-simț. Dar ce folos, dacă legile sunt de partea infractorilor care ne conduc?
Iar eu stau acum și mă intreb: oare strămoșii mei chiar au murit degeaba? Și oare chiar nu am dreptul să am o opinie și să mă exprim liber?
Și-mi răspund tot eu: ba am! Am dreptul la opinie și la liberă exprimare.
Despre poezie, ce să zic… Raportat la felul unora de a gândi, am dat-o de gard rău de tot (dar repet, asta este doar părerea lor, căci din punctul meu de vedere, o poezie, oricare ar fi ea, este “decât” o creație artistică). Or să mă cerceteze și pentru asta, probabil.
Chiar și așa, refuz să înghit mizeriile unui sistem putred, pentru că am fost la un pas de a muri și din punctul meu de vedere, nimic nu-i mai grav ca moartea. Iar capul nu-l plec în fața nimănui, pentru că n-am motive să o fac. Sunt un om liber, care are dreptul să-și exercite dreptul la liberă exprimare, când și cum vrea.
Și da, de-aia m-am făcut polițistă! Să contribui la schimbarea lumii în bine, măcar cu 0.000001%.
De-aia am ales să rămân aici! Fiindcă este și țara mea, băi.
De-aia am depus un jurământ față de țara mea. Fiindcă nu vreau s-o nenorocească niște incompetenți cărora le stă gândul doar la funcții și scaune.
Din cauza asta, voi continua să-mi caut dreptatea. Iar de va fi să plec din acest sistem, măcar voi pleca cu capul sus. Nu voi ieși pe ușa din dos și cu șutul îndesat în fund, ca alții.”