O data ce oficialii CEDO au cerut ca, in termen de 6 luni, Romania sa prezinte un calendar „pentru punerea in aplicare a masurilor care sa solutioneze problema supra-aglomerarii carcerale si a conditiilor de detentie”, reprezentantii Ministerului Justitiei au transmis o reactie.
S-a intamplat in aceeasi zi in care din directia Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a pronuntat decizia pilot in privinta conditiilor de detentie din inchisorile si centrele de retinere si arest preventiv din Romania, in baza unor reclamantii privind conditiile de detentie din penitenciarele Gherla, Aiud, Oradea, Craiova, Targu-Jiu, Pelendava, Rahova, Tulcea, Iasi si Vaslui, dar si din centrul de retinere si arest preventiv Baia Mare.
Din directia MJ s-a transmis, printre altele, urmatoarele aspecte, inserate intr-un comunicat:
„Potrivit Deciziei Curtii, masurile asteptate din partea Romaniei vor fi structurate pe doua paliere:
masuri de natura administrativa, prin care sa se reduca supra-aglomerarea si sa se imbunatateasca conditiile materiale de detentie si
masuri de natura legislativa care sa asigure un recurs eficient pentru vatamarea suferita, de natura
recursului preventiv
recursului compensatoriu specific.
Curtea mentioneaza cu titlu exemplificativ o serie de masuri suplimentare care pot fi analizate de Guvern in vederea solutionarii problemei conditiilor de detentie:
imbunatatirea functionarii sistemului de probatiune
simplificarea procedurii de acces la liberarea conditionata.
In cuprinsul hotararii, Curtea a retinut progresele inregistrate in Romania, a apreciat masurile adoptate de statul roman de natura sa conduca la reducerea fenomenului de suprapopulare in penitenciare si a incurajat continuarea eforturilor in aceasta directie.
Trebuie subliniat faptul ca CEDO nu aplica nicio sanctiune pecuniara statului roman pentru problema sistemica semnalata (conditiile din penitenciare), acordand satisfactie echitabila reclamantilor din cauza (17850 euro pentru 4 reclamanti, cu titlu de prejudiciu moral si cheltuieli de judecata).
Prin hotararea pilot, Curtea a decis sa amane examinarea cauzelor similare care nu au fost comunicate Guvernului Romaniei pana la adoptarea planului de masuri.
Demersuri ale Ministerului Justitiei pentru imbunatatirea conditiilor de detentie
Ministerul Justitiei va continua implementarea masurilor cuprinse in Memorandumul privind calendarul de masuri necesare imbunatatirii conditiilor de detentie si a sistemului de probatiune, aprobat de Guvernul Romaniei in luna aprilie 2016.
In plan normativ
in luna noiembrie 2016, a fost initiat de catre Ministerul Justitiei un proiect de lege pentru completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, prin adoptarea unui mecanism compensatoriu in zile-castig, reglementat ca masura generala de degrevare a penitenciarelor, in cadrul institutiei liberarii conditionate. Astfel, mecanismul compensatoriu este conceput ca un instrument juridic potrivit caruia, in vederea acordarii liberarii conditionate, in calculul pedepsei ce poate fi considerata, potrivit legii, ca executata, se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca masura compensatorie, si executarea pedepsei intr-un spatiu mai mic de 3 mp/detinut, caz in care, pentru fiecare perioada de 30 zile consecutive executate in astfel de conditii, se vor considera executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicata. Proiectul de lege a fost adoptat in sedinta Guvernului din 23 noiembrie 2016 si transmis Senatului in data de 9 decembrie 2016. Senatul a adoptat cu modificari proiectul in data de 13 martie 2017. Proiectul este in prezent in dezbaterea Camerei Deputatilor (camera decizionala), unde a fost inregistrat in data de 14 martie 2017.
De asemenea, Guvernul a adoptat, la data de 31 ianuarie 2017, la propunerea Ministerului Justitiei, un proiect de lege pentru gratierea unor pedepse si a unor masuri educative privative de libertate. Proiectul de lege este in prezent in dezbaterea Senatului, in calitate de prima camera sesizata, unde a fost inregistrat la data de 1 februarie 2017.
In plan administrativ, la nivelul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, in perioada 2016-2017:
Au fost create 679 de noi locuri de cazare prin lucrari de investitii si reparatii curente
Au fost supuse lucrarilor de reparatii curente 2657 camere de detentie
Au fost modernizate 200 de locuri la penitenciarul Bacau
Lucrari de executie in derulare cu termen de implementare in anul 2017
Crearea a 40 de locuri noi de detentie si modernizarea altor 282 locuri de detentie (Penitenciarul Deva)
Crearea a 200 de locuri noi de detentie la Penitenciarul Giurgiu
Crearea a 96 de locuri noi de detentie la Penitenciarul Gaesti
Consolidarea sistemului de probatiune
s-au facut demersuri in sensul acoperii directiilor de actiune si masurilor stabilite prin calendarul de implementare a memorandumului, atat in ceea ce priveste completarea cadrului normativ prin adoptarea legislatiei subsecvente, precum si implementarea masurilor privind suplimentarea resurselor umane si imbunatatirea conditiilor de lucru pentru serviciile de probatiune.
masurile aplicate au fost validate de datele statistice corespunzatoare activitatii inregistrate de serviciile de probatiune in perioada 2015-2016, interval in care s-a resimtit efectul noii orientari a politici penale in materia regimului sanctionator aplicabil persoanelor care au savarsit infractiuni: la finele anului 2015, aproximativ 28.000 de persoane se aflau in detentie si aproximativ 42.000 de persoane in probatiune, la inceputul anului curent – aproximativ 27.000 de persoane se aflau in regim de detentie, iar peste 56.000 de persoane in probatiune.
Ministerul Justitiei reitereaza angajamentul sau de a continua eforturile pentru remedierea situatiei privind conditiile de detentie din sistemul penitenciar romanesc in scopul de a se conforma standardului impus de Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale si de jurisprudenta Curtii”.
sursa foto: Facebook/Ministerul Justitiei
