Depunerea de catre PNL a unui pachet de legi referitoare la domeniul fiscal este de-a dreptul tardiva, o astfel de operatiune avand loc potrivit atunci cand Ionut Misa isi scotea la lumina ”opera”.
In afara de faptul ca au tocit usa CCR-ului, liberalii au asistat practic pasivi la siluirea legislatiei fiscale. Fapta consemnata ca atare de patronate, sindicate, angajati si contestata in strada in mod repetat, dar nesanctionata politic pe masura. Tot timpul, liberalii au clamat insignifianta lor reprezentare parlamentara si comportamentul de ”buldozer” al majoritatii PSD-ALDE in Parlament. Iertat sa ne fie, dar PNL (ca de altfel si restul partidelor din Opozitie) este singurul responsabil pentru scorul electoral obtinut in alegeri iar de luptat mai eficient din punct de vedere politic ar fi avut cum, daca liberalii nu ar fi fost preocupati doar de cafteala lor interna. Am mai spus-o, deci ne repetam: Opozitia, recte PNL, trebuia deja sa se remarce prin prezentarea unei strategii economice alternative (de fapt prin doua, una pe termen scurt si mediu si alta pe termen lung), sa scoata in fata oameni bine pregatiti si capabili sa transmita public mesaje si solutii, sa-si intareasca partidul (nu sa si-l destrame) si sa forteze pana acum unificarea dreptei. Liberalii nu au facut nimic din toate acestea. Au depus in schimb, de abia acum, un pachet de legi in domeniul fiscal menite sa ”amelioreze” conditiile de desfasurare a activitatilor economice deteriorate de revolutia fiscala made in PSD. Demers care nu numai ca este tardiv dar nici nu va avea succes in Parlament, ca doar tot liberalii se plang ca nu pot sa-si treaca nicio lege din cauza mamutului PSD-ALDE. Si atunci ne intrebam si noi: cui prodest?