Inca amortiti de lovitura primita in alegeri, liberalii nu au nicio idee in ceea ce priveste readucerea PNL pe linia de plutire.
In PNL domneste o confuzie rar intrerupta de cate o declaratie politica anemica. Una care nici nu-i afecteaza pe adversari si nici nu atrage atentia asupra PNL. Nici macar viitorul congres nu reuseste sa sparga cu adevarat apatia, chiar daca unii mai viseaza la castigarea vreunei functii. In loc sa-si verse furia, sa gaseasca vinovatii si sa treaca la reconstructia partidului, liberalii stau si cugeta. Sau doar stau. Din rand a iesit un liberal cu pedigri amestecat, Theodor Stolojan. Fost presedinte al partidului, dar total rupt de el de cand este europarlamentar, Stolojan a bagat-o pe aia cu necesitatea recastigarii increderii propriilor membri de partid si crearea, incepand de la talpa partidului, a unei ”noi structuri politice si organizatorice”. Stolojan a omis insa esentialul: cine sa recastige increderea si cine sa puna osul la reorganizarea partidului cand de mai bine de doi ani PNL pluteste in deriva iar prapastia dintre conducerea centrala si sefii filialelor se adanceste din ce in ce mai mult. Liberalii nu s-au omorat niciodata cu munca si mai mult gura a fost de ei. Acum, cand nici guri nu mai au iar mostenirea Bratienilor si-a estompat valoarea, ramane de vazut pe unde vor scoate camasa. Daca o vor scoate.
