Planeta Venus, care se invartea deja destul de incet in jurul propriei axe inca din anii 1990, si-a incetinit si mai mult aceasta miscare de rotatie, iar ziua venusiana a castigat astfel sase minute suplimentare, potrivit unui studiu recent.
Diferenta este totusi una mica, intrucat durata unei zile pe Venus echivaleaza cu 243 de zile terestre.”Acest decalaj este important pe scara astronomica”, afirma Pierre Drossart, directorul Laboratorului de studii spatiale si de instrumentare in astrofizica, care a analizat cele mai recente date furnizate de sonda europeana Venus Express.
Spectrometrul VIRTIS de la bordul sondei a cartografiat recent suprafata planetei Venus. Oamenii de stiinta au descoperit astfel un decalaj intre hartile lor si cele alcatuite in anii 1990 de satelitul american Magellan, aceste diferente putand atinge 20 de kilometri in anumite zone.
„Dupa indepartarea diverselor surse de eroare, o interpretare corecta a acestor diferente ar fi aceasta: durata zilei venusiene s-a modificat pe parcursul ultimilor 16 ani”, iar ecartul a fost evaluat la 6,5 minute terestre pentru o zi venusiana, se explica intr-un comunicat emis de Observatorul astronomic din Paris.Motivul cel mai probabil pentru o astfel de variatie tine de interactiunea dintre suprafata si atmosfera planetei Venus.
Desi Venus este apropiata de planeta noastra ca masa si marime, ea are o atmosfera mult mai densa, iar fortele de frecare din interiorul acesteia pot sa ii modifice rotatia, in functie de vanturi si de temperaturi.
„Este ca atunci cand un patinator isi tine bratul pe langa corp si incepe sa se invarta mai repede. Atunci cand masele atmosferice se modifica, din cauze meteorologice de exemplu, in acel moment poate sa apara o mica variatie, in compensatie, in miscarea de rotatie a planetei”, a explicat Pierre Drossart.
Pe Venus, unde atmosfera inalta se invarte mult mai repede decat suprafata planetei, fortele de frecare si decalajul pe care acestea le provoaca sunt foarte pronuntate. „Fenomenul se produce si pe Terra, dar, in cazul planetei noastre, decalajele sunt de ordinul catorva zecimi de secunda”, a precizat Pierre Drossart. Oamenii de stiinta se intreaba daca, pe termen lung, planeta Venus ar putea inceta sa se invarta in jurul propriei axe sau daca va incepe sa se invarta in sens invers.
„Este dificil de raspuns la aceasta intrebare, avand doar doua puncte de masura, dar modelele noastre teoretice lasa mai degraba sa se inteleaga ca este vorba de o serie de variatii ciclice. Daca atmosfera venusiana isi accelereaza miscarea, atunci planeta incetineste si viceversa. Pot sa apara oscilatii cand de o parte, cand de cealalta”, a explicat acelasi astrofizician francez.
