Dupa 1945, peste 2000 de teste nucleare au fost facute, oficial, in intreaga lume, o mare parte din ele fiind ”opera” Statelor Unite, Rusiei si Frantei. Incepand cu anul 2000, numai Coreea de Nord a desfasurat astfel de teste. Si inca nu s-a oprit.
Oficial, potrivit bazei de date a agentiei guvernamentale australiene Geoscience, 2025 de teste nucleare au avut loc dupa 1945. Acestea au fost numeroase in timpul Razboiului Rece, cand programele nucleare americane si sovietice erau intense. Dupa 1996, numai Phenianul a continuat astfel de programe. O mare parte a testelor nucleare au avut loc in subteran (1521). 478 s-au facut in atmosfera, dar si la mare altitudine (17) in timp ce altele au fost submarine.
Sase natiuni
In perioada 1945-1992, Statele Unite au realizat mai mult de jumatate din teste (1050), in special in desertul Nevada, unde au avut loc 952 de explozii nucleare. Americani au facut insa teste si in Alaska, Oceanul Pacific (insulele Bikini, Christmans, atolul Johnston).
De partea sa, Uniunea Sovietica a procedat la 715 explozii, oficial. O mare parte din ele (456) au avut loc in Kazahstan, in ”poligonul nuclear” din Semipalatinsk. Arhipelagul Novaia Zemlya, cu ale sale trei situri dedicate, a fost in egala masura teatrul a numeroase teste, intre care cel al ”bombei Tar”, in 31 octombrie 1961. Cu o putere de 57 megatone, aceasta a fost cea mai puternica bomba nucleara din istorie. Din 1960 in 1996, in Algeria (la In Ecker) apoi in Polinezia (Moruroa, Fangataufa) Franta a procedat la 210 teste nucleare. 150.000 de civili si militari au participat, fara a contabiliza populatiile locale. Alte patru natiuni au mai facut teste nucleare: Marea Britanie, India, Pakistan si Coreea de Nord. Primul test nuclear al Phenianului dateaza din 9 octombrie 2006.
Un tratat impotriva, tari impotriva
Dupa 1996, Tratatul de interzicere completa a testelor nucleare a fost deschis pentru semnaturi. Este vorba de un tratat international menit sa interzica orice tip de explozie nucleara, indiferent de scopuri (civile sau militare), indiferent in ce loc. Tratatul numara 183 de state membre din care 164 care l-au ratificat. Pentru a intra in vigoare, tratatul trebuie ratificat de 44 de state detinatoare de tehnologie nucleara.
In prezent, doar 36 din aceste tari au depus instrumentele de ratificare. Iar alte opt tari sunt asteptate, teoretic, sa li se alature: China, Coreea de Nord, Egiptul, SUA, India, Iran, Israel si Pakistan. Coreea de Nord este singura tara care nu respecta normele internationale care interzic de facto testele nucleare dupa 1996. In iulie, ONU a facut un pas catre un tratat pentru interzicerea armelor nucleare, o intentie laudabila dar sortita esecului: nici o tara detinatoare de tehnologie nucleara nu a participat la negocieri…
Muntii lui Kim se naruie
Daca locul ultimelor cinci teste atomice nord-coreene face implozie, intreaga regiune ar putea fi afectata de radiatii, estimeaza specialistii chinezi. Deci belicoseniile lui Kim Jong-un nu sunt numai un pericol militar dar ar putea antrena o catastrofa de mediu: muntele sub care s-au facut testele nucleare, intre care si cel mai puternic, din 3 septembrie, s-ar putea narui pur si simplu din cauza socurilor, potrivit analizelor undelor de soc a exploziilor, urmare a analizei datelor primite de statiile de masuratori seismice din China si din tarile vecine.
Expertii universitatii de stiinta si tehnica din Hefei afirma ca sunt siguri ca undele de soc provin de la acelasi munte, din situl de teste nucleare din Punggye-ri. Pentru Wang Nayan, fost presedinte al Societatii nucleare chineze si cercetator in cadrul programului de armament nuclear al Chinei, daca informatiile cu privire la localizarea testelor nord-coreene sunt corecte, exista riscul unei catastrofe de mediu majora. Un nou test ar putea antrena colapsul muntelui iar emisiile radioactive ar putea afecta si China. Rezistenta muntelui va depinde de amplasarea bombelor. Daca ele sunt puse la capatul unor tunele sapate pe verticala, explozia nu va cauza atatea pagube dar acest gen de tuneluri este dificil si costisitor de facut, mai ales ca trebuie instalati captatori si cabluri pentru a colecta date despre deflagratie. Solutia mai ieftina este un tunel orizontal prin centrul muntelui dar cu riscul ca varful lui sa se naruie. Iar puterea din ce in ce mai mare a bombelor nord-coreene sporeste acest pericol.
