AcasăNewsPentru ce bani se duce batalia pe portofolii in viitorul guvern

Pentru ce bani se duce batalia pe portofolii in viitorul guvern

Lupta electorala s-a incheiat. Abia acum incepe insa adevarata batalie. Aceasta nu se da in public, ci in interiorul formatiunilor politice, premiul cel mare fiind ministerele.

Altfel spus, ”interesul national” se duce de sufletul intereselor personale si ale taberelor de prin partide, care  incearca sa puna mana pe pusculita publica. Si pentru ca un nou Guvern sta sa se formeze, ”National” va prezinta, intr-un serial, care sunt cele mai banoase ministere si care sunt adevaratele mize pentru care se razboiesc politicienii.

Fonduri de peste 220 de miliarde de euro

Potrivit analizelor realizate de  Banca Mondiala si FMI, Romania va avea la dispozitie in perioada 2013-2016 un buget echivalent cu peste 220 de miliarde de euro.

Bugetul estimat pe urmatorii patru ani este cu 17% mai mare ca in perioada 2009-2012. Datele analistilor BM si FMI arata ca grosul banilor se va duce pe:

–          pensii (aproape 74 de miliarde de euro),

–         salarii (peste 44 de miliarde de euro),

–         achizitii (aproape 34 de miliarde de euro),

–         investitii (peste 18 miliarde de euro) etc.

Asadar, „bataia pestelui” va fi pe aceste fonduri, iar daca ar fi sa vorbim doar de cele pentru achizitii publice  si investitii, firmele (prietene, de regula, cu puterea) care vor oferi bunuri, servicii sau vor efectua lucrari de investitii vor sa obtina „felii” cat mai mari din „tortul” de 52 de miliarde de euro alocat in acest sens.

 

„Pusculitele” de la  Ministerul Economiei

Pe primele pozitii in topul celor mai ravnite ministere se afla fara doar si poate cel al Economiei. Asa se explica invidiile si dusmaniile politice iscate dupa ce un anumit politician a reusit sa preia sefia acestei institutii, o adevarata mina de aur pentru cei care o pastoresc.

FMI a tot insistat pentru privatizarea Romgaz, Transelectrica, Transgaz si alte „perle” – altfel profitabile – din ograda Ministerului Economiei, motivand ca aceste companii de stat trebuie vandute, deoarece nu sunt eficiente economic. Un alt motiv  al privatizarii acestora il constituie insa statutul lor neoficial, acela de „pusculite” de partid, numirile pentru sefia companiilor de stat facandu-se pana acum, fara exceptie, pe criterii politice. Ulterior, prin „mijloace specifice”, recunostinta pentru aceste numiri se materializa in decizii economice la ordinul partidului aflat la putere sau prin transferuri banoase catre casieria formatiunii politice. Aceasta situatie s-a perpetuat din 1990 pana in prezent, dar Victor Ponta a anuntat ca „gata, s-a terminat cu pusculitele de partid”. Incordarea muschilor premierului pare insa un exercitiu de imagine, atata vreme cat, dupa o „foame” de opt ani, sponsorii fideli ai PSD vor sa puna mana pe banii din care s-au infruptat doar firmele „portocalii”. Tot la capitolul „pusculite”, de data aceasta pentru firmele furnizoare de materii prime (si de fonduri pentru partid), intra si Oltchim, care a trecut printr-o gluma de privatizare, ratata de Dan Diaconescu „in direct si in reluare”.

Nasul „baietilor destepti” si al vanzarii Petrom

Dan Ioan Popescu a „inventat“ curentul ieftin

Fostul ministru al Economiei, Varujan Vosganian, preciza in 2010 ca redeventa  (taxa) platita de OMV Petrom pentru exploatarea titeiului din Romania este de 6% din valoarea productiei. Dupa ce a vandut ieftin Petrom, alt fost ministru, Dan Ioan Popescu, recomanda majorarea taxei.

Varujan Vosganian, nemultumit de redeventa Petrom

Ani la rand, toti sefii care s-au perindat pe la conducerea Ministerului Economiei s-au plans ca nu se poate face nimic pentru majorarea redeventei, deoarece contractul de privatizare a Petrom este „beton” si rezilierea ar costa cat nu face.

Adriean Videanu, urmatorul protector al „baietilor destepti“

Totusi, Dan Ioan Popescu, sub ministeriatul caruia a fost vandut Petrom pe bani putini, adica 1,5 miliarde de euro (din care statul a incasat, doar vreo 600 de milioane de euro, adica profitul pe noua luni al OMV Petrom in 2011), sustine contrariul. El a precizat recent ca redeventa este una, iar privatizarea este alta, iar daca taxa este prea mica, ea poate fi modificata. Multumim, dom’  ministru, dar modificarea se poate face doar din 2015, la 11 ani dupa privatizare.

Curent ieftin  pentru finu’

Bogdan Buzaianu

Energy Holding a semnat primul contract cu Hidroelectrica in 2004, cand la conducerea companiei se afla Bogdan Buzaianu, nimeni altul decat finul lui Dan Ioan Popescu, nimeni altul decat ministrul Economiei din acea vreme. Contractul a fost semnat pe zece ani, iar pe vremea ministeriatului lui Adriean Videanu a fost prelungit pana in 2018. Energy Holding a platit anul trecut circa 66 de milioane de euro pentru 2,15 TWh (Terawati ora), respectiv 130 de lei/MWh, in conditiile in care doar pretul de cost era de 120 de lei/MWh.

 

Fondurile europene – taiate, dar generoase: 37 de miliarde de euro

Leonard Orban trebuie sa-si asume reducereafondurilor UE

Autoritatile de la Bruxelles i-au anuntat in urma cu o luna pe ministrii Mariana Campeanu si Leonard Orban ca  absorbtia fondurilor europene in domeniile pastorite de ei este deplorabila, iar alocatiile trebuie scazute cu 25%.

In plus, auditul efectuat recent de Comisia Europeana n-a fost in masura sa clarifice cum s-au cheltuit banii prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). In consecinta, CE a anuntat, printr-o scrisoare trimisa de comisarul Johannes Hahn, ca auditul va fi reluat in primul trimestru al anului viitor iar CE a avertizat Romania ca valoarea proiectelor prin POSDRU trebuie diminuata cu 25%.

Alocatii reduse cu 200 de milioane de euro

Reprezentantii Directiei de munca din cadrul CE au cerut autoritatilor de la  Bucuresti sa prezinte, pana pe 15 decembrie 2012, o cerere de plata care sa includa o suma corectata in minus cu 25% din cheltuielile declarate catre UE. Mai mult, CE cere astfel de corectii atat pentru sumele verificate cat si pentru cele neverificate inca de autoritatile de la Bruxelles, reducerile totalizand aproape 200 de milioane de euro. La prima vedere, penalizarea impusa de Comisia Europeana ar putea sa taie pofta de bani europeni atat pentru autoritati, cat si pentru firmele (prietene sau nu) private. Dar nimeni nu dispera, deoarece seful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a zis ca „se poate lucra cu Ponta”, iar in exercitiul financiar 2014-2020, UE va aloca Romaniei cel putin 37 de miliarde de euro. Asadar, treceti la coada la casieria europeana, baieti!

 

Transporturile, miliardele de euro si „regii asfaltului”

Ministerul Transporturilor a fost intotdeauna o miza, pentru ca institutiile din subordine stau pe niste munti de bani. Contractele oferite unor „regi ai asfaltului”, vapoarele vandute pe cativa euro, imobile date la  preturi de nimic– sunt doar cateva dintre tranzactiile dubioase derulate sub umbrela acestui minister. Dubioase, dar banoase.

Numele lui Traian Basescu a aparut in dosarul „Flota“

Traian Basescu a fost de doua ori ministru al Transporturilor, in perioada 1991-1992 si in perioada 1996–2000. Numele presedintelui a aparut in celebrul dosar „Flota”, scandal de coruptie intens mediatizat. La sfarsitul anului 1989, flota romaneasca se afla pe locul 9 in topul mondial, iar dupa 1990, dupa asocierea cu firme straine carora navele le-au fost date spre exploatare, Romania s-a ales si fara nave, si cu datorii imense. In perioada 1991-1999, din cauza managementului necorespunzator, numai la compania Petromin s-a creat un prejudiciu estimat la peste 150 milioane de dolari. 80 de persoane, inclusiv Traian Basescu, au fost acuzate de procurorii anticoruptie ca au vandut la preturi derizorii 16 nave din flota comerciala, insa judecatorii aveau sa stabileasca faptul ca statului nu i s-a adus niciun prejudiciu.

Boagiu, Mitrea si Necolaiciuc

Anca Boagiu l-a numit pe Necolaiciuc la CFR, iar acesta a tepuit statul în timp ce era sub comanda lui Mitrea

Mihai Necolaiciuc, alias „tarul CFR”, care, in calitate de director, a prejudiciat compania feroviara cu 70 de milioane de euro, a fost numit in functie de fostul ministrul al Transporturilor Anca Boagiu.

Mihai Necolaiciuc a tepuit statul cu 60 demilioane de euro

Profesionalismul lui Necolaiciuc a fost apreciat si de ministrul Miron Mitrea, care l-a pastrat in functie, dandu-i astfel mana libera sa jongleze cu banii publici. Toate produsele erau cumparate fara licitatie, supraevaluate, dar mai ales, inutile.

Miron Mitrea

Printre bunurile cumparate de Necolaiciuc s-au aflat costume de scafandru, centuri de siguranta, mii de suruburi si rulmenti, la suprapret, trandafiri si calendare. Necolaiciuc a modernizat si complexul Astoria Snagov, proprietate a CFR, care a costat 15 milioane de euro, in conditiile in care proprietatea a fost evaluata, ulterior, la un milion de euro. Complexul Astoria a fost dotat cu perne de 1.300 de euro bucata, solnite de 400 de euro bucata si lumanari de 50 de euro bucata. Dupa tunurile date la CFR, Necolaiciuc a fugit din tara, insa a fost extradat anul trecut. Evident, nu este arestat preventiv, ci, pentru faptele sale, este judecat in stare de libertate.

Orban si Astoria

Hotelul Astoria a fost vandut în mandatul lui Ludovic Orban

In timpul mandatului lui Ludovic Orban, Hotelul Astoria de la Gara de Nord, care valora pe piata imobiliara zeci de milioane de euro, a fost vandut in urma unei executari silite, pentru o datorie de…17.500 de euro. Hotelul, activ al Societatii Feroviare de Turism din subordinea Ministerului Transporturilor, a apartinut statului timp de 56 de ani. Pana in 2007, cand societatea a angajat o firma de avocatura pentru a o reprezenta in instanta si, din motive lesne de inteles, nu a platit-o. Cu toate ca avea bani in conturi, societatea nu si-a platit avocatii, iar acestia, cand s-au strans 17.500 de euro, au dat compania de stat in judecata. Au castigat si au obtinut scoaterea la licitatie a hotelului. Cladirea, care costa zeci de milioane de euro, a fost vanduta cu putin peste doua milioane.

„Regii asfaltului” si contractele CNADNR

Umbrarescu (foto) si Casuneanu au inceput sa castige contracte cu statul pe vremea lui Mitrea si au continuat cu ceilalti ministri

Dorinel Umbrarescu, Costel Casuneanu si Nelu Iordache (afaceristul arestat recent, pentru spalare de bani si deturnare de fonduri europene) sunt doar trei dintre regii neincoronati ai asfaltarilor pe bani publici.

Costel Casuneanu

Acestia au facut averi colosale plomband drumuri, asfaltand periodic aceleasi sosele si deszapezind, in schimbul unor sume de ordinul miliardelor de euro, per total.

Ultimul dintre „regii asfaltului“, Nelu Iordache, a ajuns dupa gratii

Cum au reusit acestia sa obtina cele mai importante contracte ale Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR)? E lesne de imaginat.

Faptul ca unele licitatii ar fi fost masluite l-a suspectat si actualul ministru al Afacerilor Europene, Leonard Orban, care a cerut ca toate contractele derulate de CNADNR pe bani europeni sa fie verificate, descoperindu-se nereguli grave.

Miliarde de euro la dispozitie

Bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii (MTI) este unul mai mult decat generos, de mai multe miliarde de euro. Alte miliarde de euro vin din fonduri europene, pentru realizarea de autostrazi (precum cea „construita” de Nelu Iordache) si drumuri nationale, bani care sunt impartiti de catre CNADNR si suratele ei din minister. Insa, pe langa mormanul de bani pe care va sta, ministrul va avea si alte „bonusuri”. El are dreptul sa numeasca directorii de la Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), Metrorex, CFR, TAROM, Autoritatea Navala Romana, Autoritatea Rutiera Romana, Registrul Auto Roman, Administratia Porturilor Maritime, Administratia Porturilor Fluviale, directorii aeroporturilor si ai altor institutii care tin de acest minister. Institutii care organizeaza aproape zilnic licitatii si care ofera contracte din bani publici. Multi!

Arpad Dobre / Narcis Voica

author avatar
eNational
551 afisari
Zenville

Ultimele știri

proger