Pașapoarte românești obținute prin proceduri suspectate ca fiind frauduloase se află în centrul unei acțiuni de amploare derulate joi, 18 decembrie 2025, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) și polițiști, care au efectuat 37 de percheziții în două cauze penale.
Potrivit anchetatorilor, este vizată o rețea care ar fi facilitat obținerea de documente românești pentru cetățeni din Federația Rusă, cu implicarea unor cetățeni ucraineni, majoritatea rezidenți în România, sprijiniți de avocați din Baroul București, notari, traducători și funcționari de la Starea Civilă Sector 6.
Mai multe persoane au fost deja audiate, iar ancheta a fost extinsă asupra unui număr mare de suspecți, în condițiile în care procurorii indică existența unor mecanisme complexe de falsificare a înscrisurilor și de exploatare a vulnerabilităților administrative.
Audieri la PICCJ și la BCCO: avocați, solicitanți și intermediari chemați la declarații
Reprezentanții PICCJ au transmis că, în dosarul care vizează dobândirea frauduloasă a cetățeniei române, au fost desfășurate multiple activități de urmărire penală. La sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au fost audiate cinci persoane, dintre care trei avocați care au calitatea de suspecți, iar audierile continuă.
În paralel, la sediul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București sunt audiați 10 cetățeni ucraineni, petenți/solicitanți de cetățenie română, 20 de cetățeni turci, petenți/solicitanți de cetățenie română, 4 cetățeni ucraineni, suspecți, în calitate de intermediari.
În plus, la SIC – Sector 6, procurorul de caz a audiat 14 suspecți, funcționari ai Serviciului Public Comunitar pentru Evidența Persoanelor. A fost pusă în mișcare acțiunea penală și au fost dispuse opt măsuri de control judiciar, urmând ca audierile să continue și cu încă cinci suspecți.
Pașapoarte românești, în centrul a 37 de percheziții domiciliare în două cauze penale
Potrivit comunicării oficiale a Parchetului, joi au fost efectuate 37 de percheziții domiciliare în două cauze care vizează modul de redobândire sau de acordare a cetățeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale. Infracțiunile urmărite includ constituirea unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice și acces ilegal la un sistem informatic, în diferite forme de participație.
În anunțul Parchetului este precizat: „Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație au efectuat în cursul zilei de astăzi, 18 decembrie 2025, 37 de percheziții domiciliare în două cauze vizând săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice, și acces ilegal la un sistem informatic, în diferite forma de participație. Ancheta vizează modul de redobândire sau de acordare a cetățeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate”.
Cum funcționa mecanismul pentru pașapoarte românești: acte falsificate, baze de date și vulnerabilități administrative
Legea cetățeniei, invocată în dosar: cine putea solicita redobândirea
În documentarea anchetei, procurorii fac trimitere și la cadrul legal relevant. Conform art. 11 din Legea 21/1991 privind cetățenia română (în forma în vigoare la data faptelor), „persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e).”.
Parchetul subliniază, în explicația sa, că „au vocație descendenții până la gradul al III-lea ai foștilor cetățeni români din teritoriile care înainte de 28 iunie 1940 se aflau în componența statului român (ex. Republica Moldova, regiunea Cernăuți, o parte din regiunea Odessa din Ucraina – Cetatea Albă, Chilia, Izmail, etc.). Cererea se redactează în limba română, se adresează comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie (cu sediul în mun. București) și se depune personal, de către solicitant, sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială, fiind însoțită de acte care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. Cererile de redobândire sau de acordare a cetățeniei române, întemeiate pe dispozițiile art. 10 alin. (1) și art. 11 din Legea 21/1991, pot fi depuse și la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României…”.
Rețeaua, constituită în 2022: acces la baze de date și suspiciuni privind „centre de falsificare”
Conform probelor administrate, anchetatorii indică existența unui grup infracțional organizat constituit în 2022 din șapte cetățeni ucraineni, majoritatea rezidenți în România, sprijiniți de avocați din Baroul București, traducători și/sau notari publici.
Parchetul arată că membrii grupului „aveau acces direct sau prin intermediari la baze de date privind evidența populației din Republica Moldova sau Ucraina unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor de stare civilă necesare dovedirii unei descendențe din cetățeni români”. De asemenea, sunt menționate situații în care dosarele au fost inițial refuzate din cauza lipsei unor documente, iar beneficiarii ar fi revenit „imediat cu documentul lipsă (aparent emis de o autoritate străină), însoțiți de aceiași avocați”. În unele cazuri, originalele actelor prezentate „aveau urme de tuș proaspăt imprimat”, ceea ce a generat suspiciuni privind existența unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale inclusiv în București.
Peste 900 de cereri și cel puțin 89 de certificate false: traseul către pașapoarte românești
Potrivit sursei citate, numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române asociate activității grupului infracțional organizat investigat. După obținerea cetățeniei române, solicitanții ar fi obținut acte de identitate românești, în special pașaportul, care ar atesta în mod fraudulos calitatea de cetățean UE.
Anchetatorii subliniază că procedura legală de redobândire/acordare a cetățeniei în temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991 este una de durată, verificările întinzându-se, de regulă, pe mai mult de doi ani și finalizându-se, în caz pozitiv, cu depunerea jurământului. În paralel, ar fi fost dezvoltată o rețea de falsificatori de certificate de cetățenie, documente care pot fi emise și de reprezentanțele diplomatice ale României din statul unde solicitantul are domiciliul, folosite ulterior de mai multe persoane, majoritatea cetățeni ruși, cu ajutorul voit sau nu al unor funcționari publici, pentru obținerea actelor de stare civilă (certificate de naștere) și, ulterior, a actelor de identitate, inclusiv pașapoarte românești.
Parchetul menționează că acest fenomen, împreună cu „managementul defectuos și lipsa pregătirii profesionale a funcționarilor publici, pe alocuri, dar și reaua-credință în exercitarea atribuțiilor”, ar fi condus la „acapararea și posibil considerat colaps al sistemului de primire și soluționare a cererilor”. În această logică, vulnerabilitățile de ordin uman, legislativ și organizațional ar fi fost identificate și exploatate pentru obținerea ulterioară de beneficii materiale (rezidență fiscală, ajutoare sociale de stat, alocații și indemnizații) și beneficii juridice, inclusiv posibilitatea de liberă circulație în UE și în țări unde România are tratate bilaterale privind cooperarea și libera circulație.
În același context, anchetatorii au identificat până în prezent cel puțin 89 de certificate de cetățenie false depuse la Primăria Sector 6, Serviciul Stare Civilă. După „transcrierea” actului de naștere, beneficiarii ar fi obținut acte de identitate, în special pașaportul românesc, la structuri de evidență a populației din București, Ilfov sau Suceava, unde domiciliul era stabilit, de cele mai multe ori, fictiv.
Vize suspecte, cereri completate de mandatari și acuzații privind mențiuni false în documente oficiale
Analiza înscrisurilor depuse relevă că, de cele mai multe ori, solicitantul nici nu figura intrat legal pe teritoriul național. În documente au fost aplicate ștampile suspectate ca fiind contrafăcute, denumite generic vize, care ar fi atestat în fals intrarea în țară prin puncte de frontieră precum București H.C., Albița, Stânca, Siret, Sculeni, Nădlac II și Ruse, cu date diferite față de evidențele informatizate.
De asemenea, prin comparațiile realizate între înscrisuri, organele de urmărire penală au constatat că o parte din cereri ar fi fost completate de cetățeni români, mandatari, în condițiile în care solicitantul nu era prezent fizic.
În acest tablou, Parchetul mai arată că șase funcționare din cadrul Primăriei Sectorului 6, Serviciul Stare Civilă ar fi consemnat în mod fals în documentul oficial faptul că au verificat identitatea solicitantului, rubricile aferente conținând datele de stare civilă și identificare ale persoanei străine. În cazul a trei funcționare, ar fi fost emise acte de naștere fără a exista la dosarul de transcriere certificatul de cetățenie. Totodată, un număr de opt funcționari ar fi atestat în mod fals că au primit cererea și documentele solicitantului, rezultând în mod nereal că acesta ar fi fost prezent.
Sursă de informații în interiorul sistemului și programări făcute pe platforma Primăriei Sector 6
Supravegherea tehnică autorizată în cauză a permis descoperirea unei surse de informații pentru persoanele cercetate: un funcționar public din cadrul SPCEP Buftea care, folosindu-se de accesul informațional aferent atribuțiilor de serviciu, ar fi furnizat date confidențiale la îndemnul ori rugămintea unui mandatar. Acesta din urmă figurează în 50 de dosare depuse la Serviciul Stare Civilă Sector 6, în care au fost utilizate acte de cetățenie false, toate pe numele unor persoane originare din Federația Rusă.
Din cercetări rezultă, de asemenea, că diferite persoane ar fi sprijinit străinii în depunerea documentului falsificat la Starea Civilă Sector 6 inclusiv prin efectuarea de programări pe platforma Primăriei Sector 6.
Urmărire penală pentru peste 100 de suspecți: ancheta continuă
În urma investigațiilor derulate, procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de opt membri ai grupului infracțional organizat, cinci avocați din Baroul București, 14 funcționari publici din cadrul Serviciului Stării Civile Sector 6 și alți 107 suspecți implicați în activitățile infracționale. Trei dintre avocați sunt audiați la sediul PICCJ, iar alte zeci de persoane sunt audiate la BCCO. Până în prezent, opt persoane au fost puse sub control judiciar.
