Bill Kochevar, un american de 56 de ani, tetraplegic in urma unui accident de bicicleta petrecut cu zece ani in urma, isi poate comanda mana cu ajutorul unei neuroproteze, o tehnologie inca experimentala. O prima dovada ca patronul Tesla, care lucreaza la tehnologii de conectare creier-computer, este un vizionar.
Cazul lui Kochevar este o premiera medicala. Cum poate un om complet paralizat de la umeri in jos sa-si miste bratul? Realizat la Cleveland (Ohio, SUA), acest dispozitiv medical (neuroproteza) este compus din fire, electrozi si software care ocoleste leziunea spinarii pentru a reconecta creierul cu muschii bratului paralizat. “Dupa stiinta noastra, acesta este primul caz din lume al unei persoane care sufera de paralizie severa si cronica si care isi poate folosi in mod direct mintea pentru a-si misca bratul si mana astfel incat sa efectueze miscari functionale”, a declarat pentru sursa citata coautorul cercetarii Bolu Ajiboye, de la Case Western Reserve University, citat de Afp. Neuroproteza implantata chirurgical in creierul lui Bill Kochevar este formata din 192 micro-electrozi care inregistreaza semnalele trimise de creier, atunci cand Kochevar vrea sa-si miste mana, si apoi le transmite unui computer. Muschii bratului si mainii sale drepte primesc aceste informatii apoi, via a 36 de electrozi implantati in brat si antebrat. Astfel, Kochevar isi poate utiliza mana pentru a bea o cafea, pentru a-si scarpina nasul sau a se hrani cu mancare pasata. El are si un suport pentru brat, pe care-l controleaza tot prin intermediul acestei interfate om-computer.
Multe obstacole de invins
Potrivit celebrei reviste medicale The Lancet, realizarea este ”impresionanta si inovanta”, dat fiind faptul ca este prima data cand o persoana poate face miscari functionale multi-articulate, cu un membru paralizat, gratie unei neuroproteze motrice. Deocamdata insa, acest tratament nu poate fi utlizat in afara unui laborator. Fara interfata creier-computer, pacientul nu este capabil sa faca miscari utile. In plus, pentru inceput, miscarile sunt destul de lente si aproximative. Raman mai multe obstacole de surmontat in domeniul neuroprotezelor , in special in materie de miniaturizare a dispozitivelor. Care vor trebui sa fie in viitor accesibile ca pret si suficient de rezistente.