AcasăNewsParada Zilei Naționale a Franței o dă înainte cu fast după umilința...

Parada Zilei Naționale a Franței o dă înainte cu fast după umilința președintelui Macron (VIDEO)

Campionul mondial de jet-ski, francezul Franky Zapata, a oferit un spectacol futurist duminică, la defilarea militară obișnuită de 14 iulie, la Paris, zburând la câteva zeci de metri deasupra bulevardului Champs-Elysées, cu o puşcă în mână, pe placa sa cu motor cu reacţie „Flyboard”, un dispozitiv inventat chiar de el, scrie AFP.

Această platformă zburătoare propulsată de cinci reactoare cu jet de aer „va permite testarea diferitelor utilizări, de exemplu o platformă logistică zburătoare sau chiar o platformă de asalt” pentru militari, comentase în ajun ministrul forţelor armate Florence Parly la postul de radio France Inter.

Campion al Europei şi al lumii la jet-ski, acest francez din Marseille, în vârstă de 40 de ani, a zburat mai întâi deasupra apei. Motorul, o veritabilă maşină zburătoare autonomă, alimentată cu kerosen, are cinci mini turboreactoare care îi permit să decoleze şi să zboare cu o viteză de până la 190 km/h, cu o autonomie de circa 10 minute.

Pentru detalii despre umilința lui Macron, citiți și „Președintele Macron, huiduit la parada de Ziua Națională a Franței”

14 iulie 1789: Căderea Bastiliei – 230 de ani de la începutul Revoluţiei Franceze
La 14 iulie se sărbătoreşte Ziua naţională a Franţei, eveniment celebrat cu parade militare solemne, dansuri şi focuri de artificii. În această zi, în anul 1789, parizienii au intrat în fortăreaţa Bastilia, simbol al puterii Vechiului Regim (monarhia absolută) şi au eliberat cei câţiva prizonieri ţinuţi aici, notează site-ul Ministerului Afacerilor Externe francez.

Parisul se afla într-o stare de agitaţie în primele luni ale lui 1789. Primăvara anului fusese marcată de refuzul Adunării Stărilor Generale de a se dizolva şi de transformarea acestora în Adunare Naţională. Numărând 650.000 de suflete, acest oraş era la fel de populat precum următoarele nouă oraşe franceze luate împreună. Deja existaseră proteste, începând cu anul 1787, cauzate de creşterea preţului pâinii. Recoltele slabe ulterioare au făcut ca, până în vara lui 1789, grânele depozitate să fie deja consumate iar foametea să fie o ameninţare constantă. Se estimează că în primăvara şi vara lui 1789 au avut loc în jur de 300 de atacuri asupra pieţelor, brutăriilor sau hambarelor, notează istoricii Francezi.
Data de 14 iulie a fost aleasă pentru a fi sărbătoare naţională a Franţei la 6 iulie 1880, la propunerea deputatului de Sena, Benjamin Raspail. Ziua a fost sărbătorită începând cu seara de 13 iulie, în localităţile franceze organizându-se parade cu torţe iar a doua zi, pe 14, clopote sau salve de tun anunţau parade militare urmate de mese, spectacole, jocuri sau focuri de artificii. După anii de austeritate ai Primului Război Mondial, Ziua naţională a Franţei a fost celebrată ca zi a victoriei (1919), la fel şi după Al Doilea Război Mondial, pe 14 iulie 1945.

[youtube]Nn3_yD-qf98[/youtube]

Sursa fotografiilor: Facebook, Twitter

author avatar
Filip-Mihael Bodoc