Inaugurata in 1981 ca simbol al socialismului triumfator aceasta giganta incinta circulara, capabila sa primeasca in acelasi timp 400 de vizitatori, este una din cele mai misterioase cladiri din epoca totalitara ridicata la peste 1400 de metri deasupra nivelului marii, in varful Buzludja, in Balcani.
Cele 75.000 de tone de beton, otel si sticla au fost impodobite cu marmura si cupru iar finisarile au fost pe masura ambitiilor comuniste. Steaua rosie din sticla rubinica din varful acestei cladiri de aproximativ 60 de metri diametru putea fi vizibila, in zilele senine, din Romania si din Grecia. Abandonata dupa caderea regimului comunist in 1989, cladirea este degradata si a atras doar amatori de turism insolit. Dar a intrat si in atentia specialistilor internationali care militeaza pentru protejarea patrimoniului mondial. „In stilul sau brutal, este o veritabila realizare arhitecturala a secolului al XX-lea. Acest monument este absolut exceptional prin marimea si puterea sa”, a subliniat Laurent Levi-Strauss, fost director adjunct al Departamentului de conservare a patrimoniului cultural UNESCO. Pentru arhitectul britanic Graham Bell, aceasta ”este o cladire incredibil de impresionanta, insa, in acelasi timp, incredibil de trista din cauza starii sale de degradare”.
ONG-ul Europa Nostra a clasat monumentul de la Buzludja printre cele mai amenintate sapte situri culturale din Europa si care mai poate fi salvat partial cu fonduri europene. Inginerul-expert Mario Aymerich de la Institutul Bancii Europene de Investitii si-a exprimat entuziasmul, subliniind ”solutiile inovatoare” implementate in epoca pentru construirea cupolei edificiului.
Arhitectura totalitara
O atentie internationala salutata de rarii aparatori ai monumentului, intre care si cel care a conceput-o, arhitectul bulgat Gheorghi Stoilov: ”Este bine ca Europa este interesata, intrucat Bulgaria nu este interesata”, a declarat arhitectul, ajuns acum la varsta de 89 de ani. 
Pretuit pe plan local pentru realizarea de fotografii de nunta sau pentru turnarea unor filme, Buzludja nu s-a aflat niciodata pe lista cu prioritati a autoritatilor bulgare, supuse incepand din anii ’90 unui strict regim de austeritate bugetara, oficialii fiind prea putin dornici sa aloce resurse unei cladiri atat de izolate si de controversate. Cu ajutorul unei arhitecte nascute in 1990, Dora Ivanova, monumentul si-a recapatat interesul. ”Nu este vorba de a-l glorifica comunismul, ci de a-l conserva pentru a explica istoria. Nu este posibil ca o opera arhitecturala unica si impresionanta sa fie lasata intr-o asemenea stare”, estimeaza Ivanova. ”Aceasta cladire ramane „o emblema a arhitecturii totalitare a secolului al XX-lea din Europa”, a subliniat Roumen Draganov, directorul Institutului bulgar pentru analiza si estimari in turism. Potrivit acestuia, „monumentul poate servi ca o locomotiva pentru atragerea turistilor”.