În urmă cu o săptămână, când guvernul își asuma răspunderea pentru alegerile de primari în două tururi, Ludovic Orban își încheia apoteotic discursul: „Doamnelor și domnilor, închei prin a vă spune un lucru serios…” Nu mai contează ce a zis, plenul Parlamentului a izbucnit în hohote. Chiar și cei din propria tabără au renunțat, preț de câteva secunde, la solidaritatea liberală și au râs de președintele lor. Premierul își punea – a câta oară? – patalamaua în frunte.
Nu este prima dată când Orban își exhibă nuditatea frivolă a gândurilor, fără a le putea acoperi cu o brumă de eleganță. La fel s-a întâmplat și în campania pentru președinția lui Iohannis, când cerea liberalilor să dea cu parul în primarii social-democrați. La fel a fost și când a împrumutat „Ciuma roșie” din discursurile naziste, timp în care, cu aceeași voluptate, i se umplea gura de democrația cu care prostea poporul de gură-cască.
Socotitorul de gafe
Este de ajuns să citiți programul lui de guvernare pentru a vă da seama că Orban nu de treptele Palatului Victoria se împiedică, ci de propriile gânduri. Totul se rezumă la o expunere de trăiri onirice, de parcă ar fi completat jurnalul colegei de bancă, după cum era moda anilor ’70. Nimic concret, nicio soluție. Pe vremea aia, măcar, te puteai face înțeles dacă o mângâiai pe cea de lângă tine pe picior, ca din greșeală. Riscai cel mult o palmă, dar era semn că mesajul a ajuns unde trebuie. La guvernare, ce să pipăie premierul pe sub bancă? Finanțele? Dezvoltarea regională? Pensiile și șomajul? Educația? Cum să se facă Orban înțeles din moment ce nu are soluții? Cum să-și ducă guvernarea până la capăt din moment ce, timp de trei luni, nu a trimis niciun proiect în Parlament pentru a fi discutat în comisii? Cum să convingă că e cel mai potrivit premier atât timp cât nu controlează nimic, ci contabilizează doar gafele miniștrilor, pe care, apoi, le ridică la nivel de pricepere sau fapte bune?
Premierul e bun. Bun la ce?
A avut Ludovic Orban vreo idee despre dezvoltarea infrastructurii rutiere? Numai una, și aia proastă. A anulat toate contractele de parteneriat public-privat și acum așteaptă. Nu e limpede ce, pentru că împrumuturile făcute de ministrul Finanțelor nu dau semne că ar fi ajuns aici. A avut vreo idee despre cum se poate moderniza învățământul? Nu, se bazează doar pe programul „România Educată”, al lui Iohannis, de parcă proiectul ar fi mai mult decât o adunătură de vorbe goale. Are soluții privind creșterea punctului de pensie? Da, blocarea pensiilor. La fel și la dublarea alocațiilor pentru copii, unde soluția găsită a fost amânarea plăților.
Unde e urgența?
Acum, Ludovic Orban forțează pentru o Ordonanță de urgență privind alegerile anticipate. Dincolo de declarațiile lui politicianiste, îndeobște neinteresante, altceva iese la iveală. Premierul se teme că moțiunea de cenzură depusă de social-democrați are mari șanse de a trece și l-ar trimite în interimat. Iar asta înseamnă că nu va mai putea emite ordonanțe. Nu rezultă însă necesitatea urgenței. Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului, atrage atenția că „nu se poate da o OUG pentru alegerile anticipate în general, pentru că există un text în Constituție care reglementează acest tip de alegeri. Ordonanța de Urgență se face pentru o zi în care au loc alegerile anticipate, nu se face pentru alegerile anticipate în general. Se poate da Ordonanță de Urgență doar dacă știm datele de la prima problemă. O altă chestiune importantă este faptul că nu există urgență. Urgența ar fi că peste 3 luni am avea alegeri anticipate, dar nu se știe sigur.”
Constituția sunt eu!
Nici Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale, nu găsește sensul unei asemenea ordonanțe. „În mod normal, nu se poate da o asemenea OUG. Se dă o hotărâre de Guvern care stabilește data alegerilor și calendarul electoral, dar asta se face atunci când știi că vor fi alegeri, nu când speri că vor fi alegeri. Nu se poate da o asemenea Ordonanță de Urgență câtă vreme Parlamentul este în funcție și nu a fost dizolvat, nici măcar nu a început procedura de dizolvare. Suntem în situația în care Guvernul este la locul lui. Putem vorbi despre alegeri atunci când știm că vor fi alegeri, adică în legătură cu alegerile din noiembrie, nu anticipate. Alegerile anticipate nu sunt un lucru sigur, nu poți să legiferezi un lucru incert.” Orban susține că este nevoie de OUG pentru că la ora actuală nu există o reglementare precisă privitoare la anticipate. Doi constituționaliști îi spun că există un text în Constituție care reglementează problema alegerilor anticipate, însă Orban nu și nu, știe el mai bine. Greu de spus ce știe mai bine, dar se vede treaba că mentorul lui, Klaus Iohannis, la școlit bine la datul Constituției de pereți și luarea ei la șuturi. Președintele nu a avut reacții. De joi nu a mai avut nimic în agendă. Și de ce să aibă, atâta vreme cât pe Șurianu se poate schia?
Atata poate domnul Marioneta