A fost cel mai abject spectacol politic desfășurat sub cupola Parlamentului. Corul de urlete și mugete liberale a acompaniat perfect isteriile unui premier care încerca, disperat, să-și mențină scaunul sub fund. Ludovic Orban a avut ocazia să vadă cum e când lumea nu îl mai vrea. Nu a crezut niciodată că arsenalul de invective și stratageme folosite împotriva social-democraților se va întoarce împotriva lui. Acum a simțit pe propria piele ce înseamnă să ți se înfigă un ac în cap și să fii expediat la insectarul politic, dovedindu-ți inutilitatea.
Am asistat la versiunea liberală a democrației, delimitată de cinism, aroganță, umor de mahala, mitocănie politică, ironie ieftină și limbaj de periferie. Oricât de multă bunăvoință ai fi avut, nu găseai nicio replică inteligentă la atacurile lansate de social-democrați. Doar un val de miștocăreli și răfuieli care nu aveau nicio legătură cu opiniile politice. Ludovic Orban s-a încadrat repede în peisaj, răspunsurile lui nefiind diferite de ieșirile nesusținute, adesea golănești, din timpul campaniei. Orice campanie vrea el.
L-a dat gata orgoliul
Capacul pe oala în care moțiunea fierbea, totuși, la foc mic, a fost pus de adoptarea a 25 de ordonanțe cu o noapte înainte de votul din Parlament. Pare că disperarea a fost mare, din moment ce Orban nu s-a mai ferit de acuzația „Noaptea, ca hoții”, atribuită PSD la emiterea Ordonanței 13. Dacă s-ar fi documentat temeinic, ar fi aflat că celebra Ordonanță a fost declarată constituțională de CCR și nu ar mai fi făcut trimitere la ea. Dar nu, la Orban orgoliul prostesc a învins rațiunea și strategia politică. Apoi, dacă tot ataca PSD, cum să recunoască el că Ordonanța a fost legală? Cu ce arme mai rămânea?
Ludovic, spaima Europei civilizate
Infatuarea copiată de la Iohannis l-a adus într-unul dintre cele mai penibile momente. La aflarea rezultatului, 261 de voturi „pentru”, premierul a declarat senin că guvernul a căzut în picioare. Sigur, a căzut în picioare, dar nu mai e. Nu mai guvernează. Nu mai face nimic, decât impresie proastă și, în continuare, datorii de imagine. Ludovic Orban nu s-a gândit nici măcar o secundă că cele 25 de ordonanțe scoase pe timpul nopții vor face ca oala să dea în clocot, zvârlind capacul. Dacă seara erau doar câteva voturi în plus față de cele 233 necesare pentru trecerea moțiunii, dimineața a adus un surplus considerabil, de încă 28, în urma ultimelor consultări cu partidele. Reacția de stupefacție totală, căci nicăieri în Europa nu s-a mai întâmplat așa ceva, a făcut ca balanța să se încline categoric în defavoarea lui. Orban vorbește de valorile europene, copiind la virgulă discursurile lui Iohannis? Care valori, din moment ce sfidează pe toată lumea și ia decizii care pun pe jar lumea civilizată? A mai invoca Uniunea Europeană de acum înainte, după ce i-a călcat în picioare toate cutumele și practicile legislative, ar putea duce, foarte simplu, la renunțarea la serviciile lui de marionetă.
Drumul spre anticipate trece prin DNA
Nu cred că emiterea ordonanțelor face parte dintr-un scenariu în care premierul să-și întărâte adversarii pentru a-l da jos mai repede și a degaja drumul spre alegerile anticipate. Dacă era așa, măcar ar fi fost legal emise, fără a putea fi atacate. Disperați însă că pierd puterea, liberalii au lucrat pe goană și nu au mai obținut avizul Consiliului Economic și Social. Din punct de vedere juridic, sunt nule, cu atât mai mult cu cât există și o decizie a Curții Constituționale care prevede că, în lipsa avizului, ordonanțele nu se pot emite și nu se pot aplica. Dacă nici măcar atâta lucru nu știa, se pune întrebarea firească, de ce voia Orban să fie premier? Iar faptul că Monitorul Oficial a publicat doar moțiunea de cenzură, nu și ordonanțele, spune multe. Ludovic Orban, cel mai bun premier pe care l-a avut România, după cum îl laudă Iohannis, este acum cel mai vulnerabil personaj. Un prim-ministru care vrea să introducă în circuit ordonanțe ilegale nu sună bine, indiferent câți de-alde Iohannis ar avea în spate. Pare că tăvălugul a început să se rostogolească deja, din moment ce sindicatele se agită. CNS Cartel ALFA solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională a României asupra neconstituționalităţii Ordonanței de Urgență pe Sănătate şi sesizează, în acelaşi timp, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, asupra abuzului în serviciu al ministrului Sănătăţii. Ghinion!
