Fordlandia a fost fondat in 1920 de catre celebrul industrias american, in Brazilia amazoniana. Trebuia sa devina cea mai mare plantatie de cauciuc din lume pentru pneurile masinilor scoase pe banda de fondatorul Ford Motor Company. Dar visul capitalist s-a transformat repede in cosmar.
Ideea lui Ford a fost sa gaseasca cauciuc ieftin si sa reduca astfel costul productiei de pneuri. Insotita de o viziune mai grandioasa: sa faca un oras model, industrial, ridicat pe valorile capitalismului. ”Nu vom merge in America de Sud pentru a face bani, ci pentru a ajuta la dezvoltarea acestui pamant minunat si fertil”, declara in epoca Henry Ford. Un imens teren a fost cumparat, au urmat utilaje si angajati.
Ford a cheltuit o avere pentru ca viata angajatilor americani sa raspunda exigentelor din SUA. A construit un spital modern, scoli, o biblioteca si un teren de golf. Dar adaptarea la jungla s-a dovedit dificila. Muncitorii de pe plantatile din Fordlandia, majoritatea indieni brazilieni, au avut probleme cu alimentatia oferita, mai ales cu hamburgerii americani. Ford a interzis alcoolul si fumatul in oras, inclusiv in case si in locurile de adunare. Si aici, Henry Ford a strivit din fata orice sindicalism si a pus in functiune un soi de politie interna in unitatile de productie (la fel ca in SUA, a se citi ciomagari).
Planurile lui Ford au intampinat probleme majore apoi. In zece ani, arborii de cauciuc au fost decimati de o ciuperca, transformand orasul de vis al industriasului intr-un oras fantoma. Numerosi muncitori au murit si din cauza climei. Incepand cu 1945, dezvoltarea productiei de cauciuc sintetic a redus cererea mondiala de cauciuc natural. Investitiile lui Ford in Fordlandia s-au oprit brusc.
Ulterior, nepotul lui Henry a decis sa redea terenul si orasul guvernului brazilian, dar totul a ramas in abandon. Jungla a cucerit locul, unitatile de productie au fost furate pentru valorificarea masinilor, la fel si alte bunuri. In ciuda situatiei, 3000 de persoane inca locuiesc in acest straniu oras, vestigiu al unui vis capitalist din alta epoca.