O anchetă surprinzător de documentată a apărut, în premieră, pe pagina oficială a Camerei Deputaților. Aici, deputații PMP au arătat cum funcționează de ani de zile mafia afacerilor cu păcura, cu prejudicii uriașe aduse bugetului de stat și cu majorări artificiale ale tarifelor pentru gigacalorie.
Schemele de fraudare a bugetului de stat prin afacerile cu păcura și alte produse energetice, publicate în expunerea de motive a unui proiect legislativ inițiat de parlamentarii PMP, par a fi extrase dintr-un raport al Serviciului Român de Informații. Și asta pentru că detaliile sunt atât de specifice, încât niciun deputat sau jurnalist nu le-ar putea obține de nicăieri. Potrivit datelor dezvăluite în expunerea de motive a proiectului de act normativ al PMP, în prezent, lipsa unor reglementări clare în comercializarea produselor energetice permit crearea unui lanț de tranzacționare nelimitat și totodată nejustificat din punct de vedere economic, singura condiție impusă de legiuitor fiind obținerea unui atestat de comercializare angro, cu sau fără depozitare. Astfel, distribuitorii de produse energetice fără depozitare cu comportament fiscal inadecvat devin principalii interpuși, creatori și beneficiari ai unor lanțuri de tranzacționare anormale, care nu au un scop economic bine-definit și care comercializează produsele accizabile la un preț relativ egal cu cel practicat de furnizorul inițial. Lipsa de predictibilitate a circuitului de comercializare a produselor energetice, care ar contribui la verificarea realității unei singure livrări de produse energetice, pe care sunt interpuse șase sau șapte societăți comerciale ce dețin atestate angro fără depozitare, de regulă cu sedii sociale în județe diferite, face aproape imposibilă depistarea lanțului. Și asta pentru că astfel de controale presupun o perioadă mare de timp și implicarea unui număr însemnat de inspectori din cadrul organelor cu atribuții de control din cadrul ANAF. ”Chiar și în situația în care se identifică pe circuitul tranzacțional un interpus, de tip missing trader, este dificil de demonstrat din punct de vedere al logisticii și operativității, legătura între acesta și celelalte societăți aflate pe lanțul de tranzacționare, existând posibilitatea ca beneficiarul final să nu aibă știință de faptul că pe lanțul de tranzacționare s-a petrecut o fraudă. În toate cazurile, societatea de tip missing trader este cea care realizează saltul de preț și nu achită obligațiile datorate bugetului de stat, TVA și impozit pe profit, aferente diferenței dintre prețul de achiziție și prețul de comercializare pe piață. Pentru a nu crea suspiciuni și pentru a nu fi acuzată de evaziune fiscală, societatea fie depune declarații cu obligațiile de plată calculate corect, pe care însă nu le achită, fie declară TVA deductibil provenit din achiziții fictive de la alte societăți cu comportament fiscal neadecvat”, se menționează în documentul citat.
Gaură de 800.000 de lei la o singură tranzacție
În expunerea de motive este dat și un exemplu concret cu o tranzacție de păcură, combustibil comercializat pe un lanț în care au fost implicate cel puțin șase societăți comerciale. Cantitatea de păcură tranzacționată era destinată încălzirii penitenciarelor, liceelor, spitalelor, instituțiilor publice și termocentralelor. În acest caz, identificat în urma controalelor, societatea de tip missing trader a făcut saltul de preț pentru care ar fi trebuit să achite la bugetul de stat 800.000 de lei. Însă societatea și-a creat TVA deductibil pentru aceeași sumă prin achiziționarea fictivă a unui spațiu de producție și nu a mai achitat niciun leu la bugetul de stat. ”Se constată astfel că bugetul de stat pierde pe de o parte TVA și impozit pe profit aferent acestei livrări, iar pe de altă parte achiziționează prin instituții de stat, deci din bani publici, păcura la un preț dublu față de prețul practicat de importatori sau antrepozitari”, se mai arată în document. Totodată, dublarea prețului păcurei mai are o consecință gravă, aceea de creștere a costului de producție, tariful gigacaloriei plătit de populație fiind influențat în proporție de 90% de prețul de achiziție a păcurei.
