Glumele pe seama romanilor se extind cu repeziciune si incep sa devina un fenomen generalizat. Dupa o serie de tari, precum Austria, Franta, sau Norvegia, iata ca si in Anglia s-a ajuns sa se faca aluzii macabre la concetatenii nostri!
Este vorba despre site-ul publicatiei engleze FX-MM care face o asa zisa analiza referitoare la solutiile pentru redresarea economiei britanice si unde se arata constatarea BBC-ului care sustine ca daca cei 1,5 milioane de copii romani, cu varste sub patru ani, ar veni la Londra pentru a cersi, ar putea castiga anual in jur de 150 de miliarde de lire sterline si ar putea fi impozitati cu 50%, ca si persoane cu venituri ridicate. Realizatorii aceluiasi “studiu” au ajuns la concluzia ca fiecare copil roman castiga in jur de 100.000 de lire sterline pe an, din cersetorie, ceea ce daca ar fi real, ar conduce intr-adevar la sumele finale exorbitante calculate de catre BBC.
Desigur ca este o gluma, insa una trista, care ne demonstreaza ca s-a ajuns, la nivelul intregii Europe, ca atunci cand se vrea sa se faca bascalie pe seama saraciei, a fenomenului infractionalitatii, sau a cersetoriei infantile, sa se foloseasca termenul de roman!
Pana acum s-a crezut ca poate este o rautate a catorva natiuni sau publicatii straine, care, in mod accidental, folosesc romanii ca exemple pentru categoria “asa nu” si ca explicatie pentru unele fenomene negative din societatile lor.
Se pare ca aceasta acceptie, prin care romanii au devenit batjocora intregii Europe, prinde tot mai mult contur si este cazul sa incercam sa facem altceva decat am reusit pana in prezent. Este clar ca simpla trimitere a politistilor romani in tarile vecine, pentru a ajuta la prinderea infractorilor nostri din acele tari, nu mai este suficienta si ca ministerul de externe, ajutat de catre totate institutiile statului, trebuie sa pregatesca o strategie prin care sa se incerce schimbarea aceastei imagini generale a europenilor, vis a vis de romani!
O prima solutie ar putea fi schimbarea destinatiei banilor proveniti de la bugetul de stat, pe care-i gestioneaza MAE in mod direct, sau prin Institutul Cultural Roman(ICR), Ministerul Culturii si chiar Guvernul.
ICR-ul, de exemplu, a avut la dispozitie, in 2010, peste 9 milioane de euro, aproximativ 75 % din bani fiind destinati proiectelor pentru imbunatatirea imaginii Romaniei peste hotare. Si Departamentul Romanilor de Pretutindeni, din cadrul MAE, are un buget de multe milioane de euro, care este destinat aceluiasi scop si nu in ultimul rand, Ministerul Culturii are de asemenea un buget pentru promovarea manifestarilor din strainatate. Cu alte cuvinte, chiar daca nu cati ar fi necesari, au fost si sunt bani multi pentru promovarea romanilor din exterior. Si totusi, daca bani sunt, de ce imaginea Romaniei este cea pe care o constatam, cu parere de rau, in toata Europa ?
Romanii din afara granitelor au reprezentat, intr-adevar, o prioritate a politicii externe a Romaniei, insa principalul obiectiv a fost acela de-a se imbunatati serviciile de care acestia pot beneficia, cand sunt plecati din tara. Rezultatul a fost pozitiv si reclamatiile organizatiilor de romani, din afara granitelor, s-au redus, ca urmare a imbunatatirii serviciilor consulare. A fost o etapa necesara, care nu trebuie neglijata, insa, in fata provocarilor pe care le traim, proritatea numarul unu ar trebui sa devina cea prin care sa incercam estomparea acestui fenomen de degradare a notiunii de roman, in special in Europa. Banii ministerelor de care vorbeam mai sus, la care se pot adauga si o parte din bugetele altor insititutii, cum ar fi Ministerul Economiei si Cometului, pot fi redirectionate catre evenimente de genul celei realizate, in premiera pentru Romania, la Roma, cand traditionalul Festival Calatis, care se desfasura anual, la Mangalia, s-a organizat in capitala Italiei. Cu aceasta ocazie, italienii au avut posibilitatea de-a vedea cei mai talentati artisti romani, cele mai frumoase reprezentante ale diasporei noastre si asta pe parcursul mai multor zile. Adica, pentru o scurta perioada de timp, italienii au vazut si altceva decat cersetorii romani si prostituatele noastre de pe strazile Romei. Desigur ca era mult mai putin costisitor ca evenimentul sa fie organizat acasa, in Romania, insa exact aici banii, de care aminteam mai sus, pot avea rolul sa faca posibil ca astfel de manifestari sa se realizeze la Paris, la Oslo, Londra, sau la Roma. Sunt sigur ca asigurandu-se o parte din costuri, televiziunile care organizeaza “Romanii au talent”, “Vocea Romaniei”, etc, ar fi bucuroase si ar accepta ca unele etape, sau poate chiar finalele concursurilor respective sa se realize in oricare dintre aceste capitale si ar oferi ocazia ca englezii, norvegienii sau francezii sa vada, pe viu, ce talente si ce preopcupari avem, altele decat cele de care se vorbeste, tot mai des, in aceste tari!
