Crestin-ortodocsii cred ca este bine ca de Boboteaza sa nu se spele rufele, sa nu existe certuri in familie si nici sa nu se dea nimic cu imprumut. Deasemenea, se mai crede ca apa sfintita in aceasta zi are puteri miraculoase.
Pe data de 6 ianuarie, in ziua de Boboteaza, dupa liturghie, preotul impreuna cu enoriasii fac o procesiune spre un lac, rau sau vreun izvor, pentru slujba Sfintirii Apelor, la sfarsitul careia se arunca in apa crucea mare din lemn. Mai multi barbati sar in apa sa o scoata, chiar daca este ger, iar cel care o reupereaza va avea noroc tot anul, spune traditia. Foarte cunoscut este obiceiul aruncarii crucii in Dunare, la Galati, sau in apele marii, la Constanta.
Cand Troparul Bobotezei incepe, vanatorii si padurarii din sate impusca peste ape pentru a alunga duhurile necurate. Astazi, acest obicei a pastrat doar semnificatia festiva a unui foc de artificii.
De Boboteaza se face aghiazma mare, apa sfintita in aceasta avand puteri miraculoase. Se crede ca este buna pentru boli, descantece si chiar pentru legarea si dezlegarea de farmece.
O alta traditie din batrani spune ca fetele care cad pe gheata de Boboteaza se vor marita in anul in curs. Ne putem imagina ca statistic cele mai multe fete nemaritate aluneca pe gheata chiar in aceasta zi.
De Iordan, nu se spala hainele. Se crede ca in ziua aceasta toate apele pamantului sunt sfintite, de aceea femeile nu spala rufe pentru urmatoarele opt zile pana la sfarsitul praznicului.
In unele regiunii ale tarii are loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau.