“Maine anul se-nnoieste” suna un vers rostit de ani buni, in prag de Anul Nou. Si cum am ajuns, iata, sa numaram orele pana la trecerea in 2016, pregatirile pentru Revelion fiind in toi, am ales sa va amintim cateva dintre obiceiurile si traditiile pastrate de cand lumea, in diverse zone ale tarii, si respectata- ce-i drept de multe ori intr-o varianta adaptata- si in Capitala. Un lucru e sigur: bucuria e cuvantul de ordine in aceste ultime momente ale anului, si cu atat mai mult in prima zi din an.
De exemplu, in Ajun de Anul Nou se porneste cu Plugusorul. Iar cete formate din cel putin cinci, sase barbati- ce includ uneori si copii, dar si tineri si oameni in puterea varstei – pornesc inca de dimineata sa colinde, dand glas versurilor Plugusorului. Si daca mai demult mergeau prin curtile gospodarilor, recitand si pocnind din bice- existand credinta ca zgomotul produs alunga spiritele rele- de cativa ani incoace ii regasim si pe strazile Bucurestilor, indeosebi pe strazile dintre blocurile de locuinte. “Aho, aho, copii si frati/Stati putin si numanati/maine anul se-nnoieste, Plugusorul se porneste” – cam asa suna inceputul versurilor rostite de colindatorii care, in schimbul transpunerii in realitatea anului 2015 a obiceiului atta de vechi si de drag romanilor primesc bani, uneori chiar sticle cu vin sau ate alimente traditonale.
[youtube]zAb42nPkooY[/youtube]
Plugusorul se recita atat in Ajunul Anului Nou cat si, uneori, pana in dimineata noului an. In acest interval, dar indeosebi incepand cu prima parte a celei dintai zile a Anului Nou, copiii merg cu Sorcova. Si daca inainte foloseau crengi de mar, inmugurite, astazi sorcovele sunt decorate cu hartie creponata sau folie colorata, in forma de flori, sau chiar cu beteala. Cei mici merg sa-i colinde pe adultii din familie-parinti, bunici, veri -sau chiar in vecini, in schimbul urarilor lor primind, de asemenea, bani sau diferite daruri simbolice.
De asemenea, mai exista si obiceiuri precum dansul caprei, buhaiul, dar si alte jocuri traditionale- cu dansatori purtand masti si transmitand diferite urari romanilor, menite sa le aduca bunastare si fericire in noul an.
[youtube]VSCxbe5WGvc[/youtube]
Nu in ultimul rand, printre obiceiurile pe care unii romani le respecta in aceasta zi a Ajunului Anului Nou se numara acelea ca nu uita sa isi plateasca toate datoriile, in asa fel incat sa nu intre in anul cel nou indatorati, dar- important-nici nu concep sa dea bani imprumut pe 31 decembrie, pentru a nu-si da belsugul din mana. Totodata, se crede ca e bine ca in aceasta zi sa nu se mature sau sa se arunce gunoiul, cat sa nu se dea afara din casa norocul, dar ca nu e bine nici sa se spele rufe. De altfel, aceasta ultima credinta se respecta nu doar in ultima zi a anului, existand gospodine care cred ca nu e bine sa faca acest lucru pana aproape de finele primei saptamani din ianuarie, de Boboteaza, cand se boteaza apele.
Ar mai fi de mentionat un aspect, de aceasta data ce tine de latura religioasa a acestei date. In noaptea dinaintea trecerii in anul cel nou, exista obiceiul ca oamenii sa mearga la biserica. In anumite biserici din Capitala si din tara, precum si in manastiri, se obisnuieste sa se tina slujbe, pentru ca in prima zi a anului, de Sfantul Vasile, sa se oficieze o slujba, care, uneori include si citirea unor molifte menite sa alunge lucrarea diavolului dintre oameni, dar si sa aduca binecuvantare crestinilor pe intreg parcursul celor 12 luni care vin, odata cu anul care incepe (nu trebuie sa uitam, insa, faptul ca anul nou bisericesc incepe, de fapt, toamna, respectiv in prima zi a lunii septembrie-n.r).
sursa foto: radioiasi.ro