Europa urmeaza sa inregistreze un milion de cereri de azil anul acesta, un record care arata amploarea provocarilor pe care trebuie sa le faca fata batranul continent in criza migratiei. In raportul sau anual, OCDE avertizeaza tarile europene cu privire la pericolul propriei ”pasivitati”
Inaintea summit-ul european pe tema crizei migratorii ce are loc aastazi la Bruxelles, OCDE a trans un semnal de alarma cu privire la urgenta situatiei, in contextul in care un milion de solicitanti de azil urmeaza sa fie inregistrati anul acesta pe continentul european. Iar 450.000 de persoane urmeaza sa obtina statutul de refugiat pana la sfarsitul anului. ”Cifre neatinse de dupa cel de-al doilea razboi mondial”, subliniaza OCDE, informeaza Le Point. Organizatia reaminteste ca Mediterana constituie principala poarta de intrare a emigrantilor ajunsi in Europa, din 500.000 de intrari ilegale detectate de la inceputul anului, peste 330.000 facandu-se via Mediterana. Anul acesta, spre deosebire de 2014, ruta cea mai folosita a fost Turcia-Grecia. De altfel, in Turcia se afla la ora actuala peste doua milioane de refugiati, multi in situatie critica. OCDE a subliniat ”presiunea intensa” care apasa anumite regiuni ale UE, in special Ungaria, Polonia si Bulgaria. Tari confruntate cu ”o experienta noua” care necesita ”o asistenta financiara si tehnica din partea altor state UE”. Daca Italia si Grecia se afla in primele linii, principalele tari de destinatie ale emigrantilor sunt Germania, Suedia, Austria si Elvetia, mai putin Franta si Marea Britanie. ”Europa are obligatia si in egala masura capacitatea sa gestioneze aceasta criza tragica si fara precedent”, arata raportul OCDE.
Criza va dura, dar Europa poate face fata
Actuala criza a refugiatilor ”fara precedent” risca sa dureze dar Europa ”are capacitatea si experienta” necesare pentru a face fata, se arata in raport, noteaza Belga. ”Criza umanitara actuala este fara precedent, cu un cost uman infiorator si inacceptabil”, arata organizatia care reuneste 34 de tari dezvoltate. La numarul imens de solicitanti de azil se adauga ”o varietate de traiectorii, de tari de origine si de motivatii” care fac aceasta criza ”dificil de tratat”, arata OCDE, amintind ca, spre exemplu, sirienii reprezentau 21% din solicitantii de azil anul trecut, kosovarii 9,6 si eritreenii 6,4%. Conflictul din Siria, incertitudinea asupra Libiei, instabilitatea in Afganistan…”Perspectivele pe termen scurt nu sunt mari cu privire la o stabilizare semnificativa a situatiei in principalele tari de origine”, previne organizatia. Potrivit raportului, ”factorii economici si demografici din tarile Africii subsahariene vor continua sa-i impinga pe emigranti, la fel si saracia crescuta si somajul in Balcanii occidentali”. OCDE a cerut ”raspunsuri pe termen scurt”, limitate a salvarea si repartitia emigrantilor intre tarile UE, masuri de urgenta pentru primirea refugiatilor si accelerarea tratarii cererilor de azil. ”Mesajul cheie este ca Europa ar emijloacele si experienta pentru a raspunde acestei crize”, a estimat seful diviziei pentru migratii internationale a OCDE, Jean-Christophe Dumont.
Parlamentul maghiar autorizeaza arme neletale impotriva emigrantilor
Parlamentul Ungariei a aprobat o lege care intareste prerogativele armatei si politiei impotriva emigrantilor, autorizand armata pentru a face uz de arme neletale, ”in anumite circumstante”. Noul text prevede posibilitatea desfaturarii masive a militarilor la frontiere si autorizeaza deschiderea focului asupra emigrantilor folosindu-se gloante de cauciuc, dispozitive pirotehnice si grenade lacrimogene. Militarii vor putea, in general, sa ”faca uz de arme coercitive destinate sa cauzeze daune fizice dar de maniera neletala”.
Refugiati gazduiti la Dachau
In Germania, afluxul masiv de refugiati constrange autoritatile locale la masuri de urgenta pentru a se evita o criza umanitara. Ultima dovada, rechizitia unor dependinte de pe teritoriul fostului lagar de concentrare Dachau, unde 30.000 de persoane au pierit in cel de-al doilea razboi mondial. ”A primi refugiati intr-un loc care simbolizeaza tortura si moartea nu este un gest potrivit”, a estimat Gabriele Hammerman, directorul memorialului Dachau. Dar, pentru primarul orasului de 40.000 de locuitori, acest demers da, inainte de toate, ”un scop social” spatiului respectiv, care gazduieste 350 de refugiati.
