Guvernul demis de Parlament face victime colaterale. Procedura numirii procurorilor șefi la vârful sistemului judiciar merge mai departe dar nu va funcționa pentru că în Constituție se spune clar că dacă un Guvern nu mai este învestit nu mai are putere de decizie a numirii șefilor Parchetelor. Cu toate acestea, CSM va ține interviurile stabilite pentru mâine la ora 11, în vederea acordării avizului consultativ. Doar că totul va fi în zadar pentru că prin demiterea Guvenului, ca urmare a moțiunii de cenzură, actualul ministru al Justiției Cătălin Predoiu nu mai are legimitatea de a finaliza această procedură.
Potrivit Constituției, prin articolul 113, admiterea moțiunii de cenzură înseamnă retragerea încrederii Guvernului acordată de către Parlament. Așa că cei care se aflau la Palatul Victoria și care au fost demiși nu mai au legitimitatea constituțională dată de votul de încredere primit în Parlament.
Stop joc!
În mod similar, ministrul Justiției demis nu mai poate propune numirea procurorilor în funcții la vârf în Ministerul Public. Mandatul acestora este pentru 3 ani și un ministru demis, care în cadrul Guvernului nu poate avea decât atribuții de administrare generală, nu poate lua decizii care afectează corecta funcționare a justiției și implicit a României pe următorii ani deci nu poate veni cu propuneri pentru noii șefi din Parchete. Fostul judecătoar Toni Neacșu, actual avocat, spune că este neceasar doar respectarea legii fundamentale a țării. ”Dacă ar exista bun simț constituțional, ministrul Justiției Cătălin Predoiu ar suspenda procedura în curs și ar aștepta ca aceasta să fie finalizată de viitorul ministru plin, numit în baza încrederii acordată de Parlament. Dacă ar exista loialitate reală față de Constituție, președintele Iohannis ar refuza numirea în funcție a unor persoane propuse de un ministru demisionat, lipsit de legitimitatea trecerii prin Parlament”, spune Neacșu.