Teama de infractionalitate a bucurestenilor depaseste adeseori dinamica reala a fenomenului, ducand astfel la lipsa interventiei civice in cazul in care acestia sunt martori la comiterea de infractiuni, arata Politia Capitalei.
Doar 10,8 la suta dintre bucuresteni ar suna la Politie si ar oferi informatii in situatia in care ar fi martori la infractiuni, potrivit datelor cuprinse in proiectul Strategiei de prevenire a criminalitatii in Bucuresti, prezentat joi, la Politia Capitalei. Nu s-a pomenit nimic de lipsa de protectie a celor care, dupa ce depun marturie, sunt la cheremul razbunarii infractorilor.
Specialistii politiei, citati de Mediafax, spun ca anual sunt desfasurate zeci de proiecte de prevenire, care insa nu sunt corelate intre ele, desi au acelasi scop, fiind astfel risipite resurse umane si financiare.
Necesitatea strategiei este data si de nevoia stabilirii unor prioritati comune ale institutiilor abilitate, in contextul in care informatia nu este gestionata unitar si nu exista baze de date comune.
Potrivit sursei citate, 17 state europene implementeaza strategii de prevenire a criminalitatii, insa strategiile Romaniei vizeaza numai domenii sectoriale (antidrog, antitrafic uman etc.). Pe de alta parte, statele europene aloca intre 0,5 si patru euro anual pe locuitor pentru activitatea de prevenire, in timp ce in Romania bugetul este zero.
La prezentarea proiectului de strategie au participat, joi, seful Politiei Capitalei, chestorul Vasile Viorel, prefectul Capitalei, Mihai Atanasoaei si purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, Marian Banu.
