SUA şi Germania au spionat aproape 100 de ţări, prin intermediul societăţii de criptaj elveţiană Crypto AG. „Buna Elveţie, neutră, nealiniată, găzduia o cvasi-agenţie de servicii de informaţii aliate”, titrează La Tribune de Geneve.
Crypto AG a devenit după al Doilea Război Mondial liderul pe piaţa echipamentelor de criptare, vânzându-şi materialul cu ”milioane de dolari” unui număr de peste 120 de ţări până recent. Au putut fi adunate informaţii preţioase în timpul unor crize majore, cum au fost luarea de ostatici de la ambasada SUA din Teheran în 1979, Războiul Malvinelor (Conflictul Falkland) dintre Argentina şi Marea Britanie sau asasinatele politice din America Latină. Crypto AG a fost cumpărată în secret, în 1970, de către Agenţia Centrală americană de Informaţii (CIA), în cadrul unui ”parteneriat extrem de confidenţial” cu serviciile germane de informaţii Bundesnachrichtendienst (BND), dezvăluie o anchetă comună a The Washington Post, postul de televiziune german ZDF şi radioteleviziunea elveţiană SRF. Cele două agenţii au trucat echipamentele societăţii, pentru a sparge uşor codurile pe care ţările –client le foloseau pentru a trimite mesaje criptate. Operaţiunea, denumită codificat iniţial „Thesaurus” şi ulterior „Rubicon”, a fost “lovitura secolului în materie de colectare de informaţii”, se felicita CIA într-un raport din 2004 consultat de ziarişti. Guvernele străine au plătit sume mari Statelor Unite și Germaniei de Vest pentru privilegiul de a le citi cele mai secrete comunicări de cel puțin două (și poate până la cinci sau șase) țări străine , explică agenția americană, referindu-se la alianța cu serviciile secrete israeliene, britanice, australiene, canadiene și neozeelandeze, care erau la curent cu operaţiunea de spionaj şi primeau informaţii secrete din partea Statelor Unite sau Germaniei de Vest. 
Totuşi, în pofida triumfarismului CIA, progamul avea limite, şi exact cele mai importante: principalii inamici ai americanilor – Uniunea Sovietică şi China – nu au fost niciodată clienţi ai firmei Crypto. BND s-a retras din operaţiune în 1993 (în contextul geopolitic al unificării Germaniei şi dezmembrării URSS)de teamă că Washingtonul îşi spionează aliaţii precum adversarii. Dar CIA a cumpărat acţiunile BND şi a continuat operaţiunea până în anul 2018.
Crypto AG are în prezent alt proprietar (compania suedeză Crypto International) şi e împărțită în două entități, una care lucrează pentru guvernul elvețian și cealaltă responsabilă pentru operațiunile comerciale internaționale. Firma suedeză a descris investigaţia ”foarte alarmată” şi a dat asigurări că nu are ”nicio legătură cu CIA sau BND”. Sub presiune, guvernul elveţian a dezvăluit că a numit la 15 ianuarie un jurist pentru a desfăşura „o anchetă” asupra subiectului şi „a clarifica lucrurile”. Berna a anunţat de asemenea că a suspendat în decembrie licenţa generală pentru export acordată societăţilor care i-au succedat Crypto AG „până când vor fi efectuate clarificările ce se impun”.