Aproximativ 80 de femei de culoare, matematiciene si fiziciene, au lucrat pentru programe aerospatiale ale NASA, intre 1943 si 1980. Au daramat prejudecatile si barierele sociale in plina politica segregationista.
Istoria lor remarcabila a acestor femei, mult timp ignorata ( a devenit si subiectul unui film, cu Taraji Henson, Octavia Spencer si Kevin Kostner) a fost dezvaluita acum de catre Margot Lee Shetterly, in cartea ”Hidden Figures”. In tineretea sa, autoarea le-a cunoscut pe unele din aceste femei, fara a banui ca ele au contribuit la cucerirea spatiului. Margot Lee Shetterly a relatat pentru Afp ca aceste afro-americane nu ieseau cu nimic in evidenta, apartinand clasei de mijloc din Hampton (Virginia), si erau angajate la centrul de cercetari NASA, unde lucra si tatal sau, ca inginer.
Acesta din urma a determinat-o sa descopere si sa scoata la lumina cariera a patru femei de culoare care lucrau pentru programul spatial american: Dorothy Vaughan, Katherine Johnson, Mary Jackson si Christine Darden. Una din ele, spre exemplu (Katherine Johnson) , a calculat traiectoria rachetei in care se afla Alan Shepard, care a efectuat primul zbor sub-orbital, in 1961, si pentru John Glenn, primul american care a zburat pe orbita, in 1962. Zeci de afro-americani, femei si barbati, au lucrat ca matematicieni i fizicieni pentru programul spatial. Li se aplicau aceleasi legi segregationiste, cum ar fi, de pilda, obligativitatea de a folosi toalete separate de cele ale albilor. Sau sa manance la alte cantine.
” Colored computers”,
Cele patru femei au inceput sa lucreze la Langley, primul centru american de cercetare aeronautica , in 1940. Intrarea Statelor Unite in razboi, in 1941, le-a deschis portile acestora, explica Margot Lee Shetterly. America avea nevoie urgenta de ingineri, matematicieni, fizicieni pentru a concepe noi tehnologii care sa permita bombardierelor ” Superforteresses” sa zboare mai repede si la altitudini mai mari. Si aici, segregarea functiona. Femeile de culoare, botezate ” Colored computers”, lucrau separat de unitatea de calcul, in aripa de vest a centrului din Langley.
De la Apollo 11 la decoratia lui Obama
Apoi a urmat Razboiul Rece cu URSS (care a lansat primul satelit, Sputnik, in 1957), crescand presiunea asupra SUA pentru castigarea cursei spatiale. Negresele din ”aripa de vest” au fost atunci repartizate si integrate in alte unitati, pentru a elabora complexele calcule necesare lansarii rachetelor. Mai tarziu, cu talentul matematic a lui Katherine Johnson a fost realizata traiectoria zborului Apollo 11 catre Luna, in iulie 1969, inclusiv aselenizarea cosmonautilor Neil Armstrong si Buzz Aldrin. In noiembrie 2015, presedintele Barack Obama a decorat-o cu Medalia prezidentiala pentru libertate, cea mai inalta distinctie civila americana. In varsta de 98 de ani, aceasta stralucita fiziciana si matematiciana si-a obtinut licenta in matematica la 18 ani. Dorothy Vaughan, astazI decedata, a fost prima persoana de culoare din 1950 care a condus o echipa de oameni de stiinta. Mary Jackson a devenit inginer aeronautic iar Christine Darden (74 de ani) este considerata unul din cei mai buni experti la nivel mondial al zborurilor supersonice. Pentru Margot Lee Shetterly, povestea acestor femei este ”o puternica inspiratie” si ”demonstreaza ca putem invata din lectiile trecutului pentru a deschide porti spre viitor”.
Au ajuns pe luna datorita savantilor nazisti germani in frunte cu Werner von Braun-asta e adevarul pur!.Altfel nu ar fi ajuns niciodata..!Mii de oameni de stiintza germani au fost mutati in SUA imediat dupa razboi in operatiunea ,,Paperclip” din ce tin eu minte.adica furtul creierelor germane la concurs cu ce faceau si rusii..!.Va dati seama daca nu plecau-erau luati toti acesti savanti germani unde era acum Germania…??!