Klaus Iohannis atras atenția, la comemorarea a 78 de ani de la Pogromul din Iaşi (28-30 iunie 1941), că „riscul ca manifestările de ură, antisemitismul, rasismul, naţionalismul şi extremismul să-şi croiască încet un drum în societatea noastră nu trebuie neglijat”.
Așa cum ne-a obișnuit, Iohannis a avut un discurs stufos, dar mai puțin tărăgănat decât de obicei: „Comemorăm, astăzi, un episod tragic şi întunecat – pogromul din Iaşi – dintr-un dureros şi copleşitor capitol de istorie din trecutul nostru – Holocaustul. Acum 78 de ani, pe străzile Iaşului, era în plină desfăşurare o campanie diabolică de persecuţie, capturare şi exterminare a populaţiei evreieşti. Lichidarea fizică a evreilor din Capitala Moldovei făcea parte dintr-un plan crud şi laş care i-a vizat, de asemenea, pe evreii din Basarabia şi Bucovina. Pe străzile şi în împrejurimile vechiului târg paşnic şi liniştit a avut loc un măcel de o brutalitate greu de imaginat pentru o societate modernă: pe trotuare, în spaţii deschise, în incinta unor instituţii publice, în „trenurile morţii” şi-au dat ultima suflare mulţi dintre cei care astăzi se odihnesc în Cimitirul Evreiesc din Iaşi. Din acel infern al oamenilor – dintre care nu au lipsit bătrâni, femei şi copii – renegaţi de statul care trebuia să-i protejeze, o parte au reuşit să supravieţuiască şi au devenit peste timp mărturisitorii acelor orori, iar moştenirea lor rămâne pe veci, prin amintire, în conştiinţa noastră colectivă”.
Klaus Iohannis subliniază că avantajul nepreţuit al timpurilor pe care le trăim este că putem vorbi liber şi deschis despre ce a însemnat cu adevărat Holocaustul şi nesfârşita tragedie a evreilor europeni, putem onora victimele dând glas memoriei lor şi putem restabili adevărul exilând minciuna, interpretarea tendenţioasă, banalizarea crimei.
Preşedintele precizează că libertatea de a ne exprima gândurile şi opiniile, de a povesti şi scrie liber, câştigată cu preţul sacrificiului suprem acum 30 de ani, trebuie confirmată şi convertită însă în acţiuni concrete. El spune că este lăudabil demersul autorităţilor locale de a amenaja fosta Chestură a Poliţiei din Iaşi ca un spaţiu sacru al memoriei evreilor ieşeni, unde atâţia şi-au găsit sfârşitul în zilele pogromului, și se declară susținătorul „unui Muzeu Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului”.
„Riscul ca manifestările de ură, antisemitismul, rasismul, naţionalismul şi extremismul să-şi croiască încet un drum în societatea noastră nu trebuie să fie neglijat. Acţiunile de distrugere a unor cimitire evreieşti care au avut loc recent în România confirmă existenţa acestui pericol. Nu avem voie să lăsăm astfel de momente să umbrească rezultatele pe care le-am obţinut în ultimele decenii. Din acest motiv, trebuie să fim fermi şi să acţionăm energic în lupta împotriva antisemitismului şi a intoleranţei”, subliniază şeful statului.
„Astăzi, când aducem un pios omagiu victimelor inocente ale pogromului din Iaşi, să ne acceptăm şi să ne sprijinim reciproc. Mesajul meu este că toleranţa, respectul şi solidaritatea sunt elemente esenţiale, definitorii, care stau la baza societăţii româneşti contemporane, principii pe care trebuie să le cultivăm şi să le apărăm. Doar aşa putem menţine pacea socială şi contribui la a păstra nealterată memoria traumatică drept un avertisment că masacre precum cel de la Iaşi nu se vor mai repeta vreodată. Fie ca amintirea victimelor să rămână veşnic în inimile noastre!”, încheie Klaus Iohannis.