”Astăzi S-a născut Hristos, Mesia chip luminos, lăudaţi şi cântaţi şi vă bucuraţi!”. Naşterea Domnului, o sărbătoare a bucuriei şi unul dintre cele mai importante evenimente ale creştinătăţii, e vestită prin colinde şi urări.
Încă din anii copilăriei, creştinii descoperă însemnătatea acestei sărbători şi află că Naşterea Fiului lui Dumnezeu de către Fecioara Maria a fost vestită prin proroci. Hristos S-a născut într-o iesle din Bethleem, fiindu-i aduse la naştere trei daruri –aur, smirnă şi tămâie.
Naşterea lui Hristos, cunoscută în popor drept Crăciunul, aduce familiile împreună, în case din care nu lipsesc, de obicei, bradul împodobit şi poveştile. De aceea, e adesea asociat unei sărbători a familiei. Şi nu degeaba se face adesea referire la ”bucuria Crăciunului” – această sărbătoare are darul de a aduce mai mult decât cadouri pentru copii şi cei dragi din familie, ci şi o stare de împăcare interioară.
În zilele de Crăciun, tradiţiile din străbuni spun că se merge la colindat, dar şi la biserică, la slujbă. Fiecare familie îşi pomeneşte rudele plecate dintre cei vii, de care îi leagă amintiri cu Sărbătorile petrecute împreună. Pentru că, în fapt, Crăciunul strânge, an de an, mai ceva ca în tolba Moşului, noi şi noi amintiri. Sunt zile în care cei mici au întâietate la tot ceea ce înseamnă daruri şi motive de veselie, ştiut fiind faptul că în perioada copilăriei Sărbătorile de iarnă sunt cu totul aparte.
