Muzeul Antipa, în pericol de dispariție

Insistențele evreilor de a construi un muzeu al Holocaustului chiar în curtea Muzeului Antipa au produs îngrijorare maximă în rândul specialiștilor. Aceștia se tem că blocarea extinderii muzeului Antipa, prin confiscarea spațiului, va însemna și dispariția acestuia.

Vestea că evreii au pus ochii pe curtea de 5.300 de metri pătrați ai Muzeului Antipa, unde aceștia vor să înfigă un muzeu al Holocaustului, a venit ca un trăznet pentru conducerea și angajații instituției. Anul acesta trebuia realizat studiul de programare muzeală în vederea întocmirii unui proiect de extindere a Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, care a devenit neîncăpător. ”Muzeele fie se dezvoltă, fie se sufocă și mor, pentru că, în momentul în care nu se mai dezvoltă, nu-și mai pot îndeplini obiectul de activitate, adică acumularea de colecții. Muzeul a fost deschis în 1908 și nu s-a făcut nicio altă construcție de atunci, nu a avut niciodată laboratoare, nu a avut spații potrivite pentru păstrarea colecțiilor și pentru studiul lor. Pe de altă parte nu putem să expunem mai mult decât ceea ce se vede acum, când sunt circa 5.000 de piese, iar Muzeul Antipa are două milioane de piese în colecție. Sunt foarte multe piese care nu și-au mai găsit loc în actuala expoziție. Avem specii de feline mari, africane, piese de geologie, de paleontologie, avem plante care stau în depozit din lipsă de spațiu. Muzeul nu a avut niciodată sală de expoziții temporare, suntem singurul muzeu din România care nu are așa ceva. Parcul pe care l-a avut în administrare din 1904 și pe care vor să îl ia este singurul loc pe care muzeul se poate extinde. Obiectele de patrimoniu sunt în general fragile, iar în cazul unui muzeu de istorie naturală, când vorbim de obiecte biologice, sunt cu atât mai fragile, și trebuie ca extinderea să se realizeze cât mai aproape de muzeul principal”, ne-a declarat Luis Popa, directorul muzeului Antipa.

Presiuni de la Institutul Elie Wiesel

Conducerea muzeului Antipa ne spune că ideea confiscării celor peste 5.000 de metri pătrați din spațiu a ajuns, oficial de la Guvern, în urma propunerii făcute de cei de la Institutul evreiesc Elie Wiesel. ”Mie mi se pare o idee care, în momentul de față, prin insistența ei, ignoră nu doar punctul meu de vedere, dar ignoră punctul de vedere al tuturor celor care s-au pronunțat, și vorbim aici de cele mai luminate minți ale acestei țări, de la Academia Română, până la toate centrele universitare și de la toate muzeele din țara aceasta. Și există doar câteva voci din partea Guvernului și a Institutului Elie Wiesel care susțin că ar fi o idee bună, în felul ăsta ignorând părerea tuturor profesioniștilor din diferite zone de competență. Dacă oamenii aceștia nu înțeleg aceste explicații, poate că publicul se mobilizează astfel încât să convingă autoritățile să nu accepte dezmembrarea muzeului. Din câte știu există multe spații în București, știu că există multe propuneri pentru identificarea unui amplasament optim pentru acest muzeu al Holocaustului”, ne spune directorul Luis Popa.