Munca la domiciliu a devenit o solutie pentru scaderea cheltuielilor de catre companii si un mediu mai prietenos de lucru pentru angajati. Pentru ambele categorii exista o serie de avantaje, dar si dezavantaje.
Legislatia muncii prevede ca salariatul care presteaza munca la domiciliu se bucura de toate drepturile recunoscute prin lege si prin contractele colective de munca aplicabile salariatilor al caror loc de munca este la sediul angajatorului.
Domenii de activitate
In ceea ce priveste activitatile care pot fi efectuate la domiciliu, acestea sunt de mai multe tipuri, dupa cum a explicat avocatul Ofelia Teodorescu, membru al Baroului Bucuresti si consultant in Forumul AvocatNet.ro. Astfel, in cele mai multe cazuri, angajatii care pot lucra de acasa presteaza activitati in domenii ca: resurse umane, IT, traduceri, vanzari, training, consultanta sau contabilitate.
Contract de munca
Contractul de munca la domiciliul va contine aceleasi elemente ca ale unui contract de munca obisnuit, adica:
– identitatea partilor;
– locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri;
– sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului;
– functia/ocupatia conform specificatiei clasificarii ocupatiilor din Romania;
– criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului;
– riscurile specifice postului;
– data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele;
– durata contractului (nedeterminata, determinata, temporara)
– salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptul;
– durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/saptamana etc.
Pe langa aceste elemente obligatorii, contractul de munca pentru cei care lucreaza acasa trebuie sa contina si alte elemente:
– precizarea expresa ca salariatul lucreaza la domiciliu;
– programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa controleze activitatea salariatului sau si modalitatea concreta de realizare a controlului;
– obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la domiciliul salariatului, dupa caz, al materiilor prime si materialelor pe care acesta le utilizeaza in activitate, precum si al produselor finite pe care le realizeaza.
Cheltuieli
Cat priveste cheltuielile efectuate de salariat la domiciliul personal, potrivit avocatului Adrian Albu, citat de AvocatNet, din interpretarea prevederilor Codului Muncii rezulta ca angajatorul are obligatia suportarii costurilor materialelor. Pe de alta parte, chiar in contractul de munca se pot stabili modalitati concrete referitoare la achizitia si costurile materiilor prime, dar si in ceea ce priveste costurile utilitatilor, partile fiind libere sa decida in acest sens.
Plusuri si minusuri
Un avantaj pentru salariat ar fi faptul ca interesele sale profesionale pot fi armonizate cu cele de ordin familial si de educatie. In acelasi timp, angajatii care au un program flexibil de munca vor da rezultate mai bune, ceea ce inseamna beneficii in favoarea partilor: profit mai mare pentru angajator si beneficii financiare pentru salariat. Printre dezavantaje se numara insa „legarea” de casa a angajatului si chiar izolarea sa. Pe de alta parte, si pentru angajatori poate fi riscant daca, de exemplu, angajatul prelucreaza pe computerul personal date sensibile ale companiei, care pot fi instrainate.
