Prelungirea mandatelor alesilor locali cu aproximativ sase luni nu se incadreaza in situatiile strict si limitativ prevazute de Constitutie si Legea 215/2001 si incalca principiul periodicitatii alegerilor, iar redimensionarea mandatelor incalca principiul neretroactivitatii legii, a stabilit CCR.
In 25 ianuarie, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea referitoare la Legea privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru autoritatile publice locale si a alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat din anul 2012, precum si pentru modificarea si completarea Titlului I al Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale 215/2001 si a Legii 393/2004 privind Statutul alesilor locali.
Referindu-se la sesizarea privind faptul ca legea criticata stabileste o prelungire cu aproximativ 6 luni a mandatelor alesilor locali, aflati in prezent in functie, CCR argumenteaza cu prevederile articolelor 26 alin.(1), 38 alin.(1), 69 alin.(1) si 93 alin.(1) din Legea administratiei publice locale nr.215/2001.
Textele legale citate preiau regula instituita de art.63 alin.(1) din Constitutie in privinta mandatelor Camerelor Parlamentului, potrivit careia „Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeste de drept in stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pana la incetarea acestora”, regula ce are la baza principiul periodicitatii alegerilor, respectiv faptul ca mandatul unei adunari reprezentative nu trebuie sa depaseasca o anumita perioada de timp stabilita de Constitutie sau de lege.
„O guvernare democratica cere ca poporul, prin corpul electoral, sa decida la intervale regulate de timp, astfel incat reprezentantii sa reflecte vointa acestuia, poporul fiind informat asupra schimbarilor politice, economice si sociale ce au avut loc intr-o anumita perioada. Periodicitatea alegerilor constituie unul dintre principiile patrimoniului electoral european, enuntate inca din primul articol al Liniilor directoare adoptate de catre Comisia de la Venetia in cadrul celei de-a 51-a sesiuni plenare („Cele cinci principii fundamentale care stau la baza patrimoniului electoral european sunt sufragiul universal, egal, liber exprimat, secret si direct. Mai mult decat atat, alegerile trebuie organizate in mod periodic”), scrie Curtea Constitutionala in motivarea deciziei.
Data fiind importanta acestui principiu, exceptiile – cu consecinta prelungirii mandatelor alesilor dincolo de termenele prevazute de lege – sunt strict si limitativ prevazute de Constitutie si de lege, si privesc situatii extreme, cu caracter cu totul deosebit, cum ar fi starea de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, calamitate naturala, dezastru sau sinistru deosebit de grav, situatii care nu subzista in cauza, a decis CCR.
„Avand in vedere ca mandatul Camerei Deputatilor si Senatului expira in noiembrie 2012 si ca, potrivit art.63 alin.(2) din Constitutie, alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului, rezulta ca organizarea, la aceeasi data, a alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale va duce la prelungirea mandatului alesilor locali, iar, potrivit textului din lege, durata mandatului se va prelungi mai mult, pana la data validarii noilor alesi. Cauza prelungirii mandatelor nu se incadreaza in nici una dintre situatiile mentionate de Legea nr.215/2001, cauze care justifica, potrivit Constitutiei, prelungirea mandatelor alesilor, incalcand, prin urmare, principiul periodicitatii alegerilor si dispozitiile art.1 alin.(5) din Constitutie, care consacra obligatia respectarii Constitutiei, suprematiei sale si a legilor”, scrie CCR.
Pe de alta parte, judecatorii Curtii Constitutionale au aratat ca redimensionand durata mandatelor in curs ale alesilor locali, legea criticata incalca principiul neretroactivitatii legii, consacrat de art.15 alin.(2) din Legea fundamentala.
Sub acest aspect, Curtea Constitutionala a statuat in jurisprudenta sa „ca legiuitorul este liber sa redimensioneze, printr-o lege noua, durata mandatelor functiilor de conducere in alt fel decat legea invigoare, dar numai pentru viitor, nu si pentru mandatele in curs, altfel ar insemna sa nesocoteasca regula neretroactivitatii legii, care este norma de nivel constitutional, prevazuta in art.15 alin.2 din Legea fundamentala”, prin Decizia nr.375 din 6 iulie 2005.
„Argumentele aratate in expunerea de motive la lege in sensul ca organizarea si desfasurarea concomitenta a mai multor scrutine nu reprezinta o premiera, oferindu-se ca exemple in acest sens faptul ca, pana in anul 2004, alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat si alegerile pentru Presedintele Romaniei au avut loc la aceeasi data, prin utilizarea unei infrastructuri electorale comune, sau faptul ca au existat situatii in care s-a organizat, in acelasi timp, referendum si alegeri, nu pot fi retinute, avand in vedere situatiile diferite, atat sub aspectul complexitatii operatiunilor pe care votarea le-a presupus in acele cazuri, pe de o parte, iar, pe de alta parte, faptul ca organizarea concomitenta a alegerilor, respectiv a referendumurilor mentionate nu a modificat cu nimic mandatele in curs respective”, a mai stabilit CCR.
